Ungaria preferă să parieze pe un proiect major de fracturare a gazelor în apropierea graniţei cu România, în loc să urmeze impulsul Bruxelles-ului de a înlocui combustibilii fosili cu surse regenerabile de energie.
Considerată o activitate extrem de poluantă, cu efecte ample asupra mediului şi sănătăţii, fracturarea a fost restricţionată sau chiar interzisă în mai multe ţări din UE, precum Franţa, Germania, Bulgaria, Ţările de Jos şi Danemarca, arată PsNews.ro.
În schimb, Ungaria a anunţat o creştere a producţiei interne de gaze în urma unei declaraţii de urgenţă energetică din 2022. Aceasta a inclus explorarea gazelor de şist, extrase prin fracturare hidraulică sau „fracking” în regiunea Békes, aproape de graniţa cu România, precizează Euractiv.
Proiectul de fracturare „Corvinus” – realizat de grupul de stat MVM şi Horizontal General LLC – a fost desemnat drept unul de interes public în 2022, iar la sfârşitul anului trecut autorităţile locale au emis o autorizaţie cheie pentru a permite extinderea acestuia.
ONG-urile locale se tem că extinderea proiectului nu beneficiază de o evaluare completă a impactului asupra mediului sau de o examinare transfrontalieră, având în vedere că proiectul se află la doar 10 km distanţă de graniţa cu România.
„Este inacceptabil ca în 2025 (…) să poată fi eliberat un permis de extindere pentru un proiect de combustibili fosili care ignoră emisiile pe care le generează”, a declarat pentru Euractiv Eszter Galambos, responsabil cu campania în domeniul energiei la Friends of the Earth Ungaria.
Aceasta a observat că lipseşte o evaluare completă a emisiilor de gaze cu efect de seră ale proiectului, inclusiv a emisiilor rezultate din arderea ulterioară a gazelor naturale şi a petrolului extrase.
În plus, lipsesc şi analizele cheie, cum ar fi „impactul cumulativ al câtorva zeci de puţuri de gaz, consumul total de apă şi emisiile de dioxid de carbon şi metan”.
