Legea salarizării unitare este cea mai amânată reformă din PNRR. Pe calendarul iniţial, negociat de guvernarea Cîţu cu Bruxelles-ul, legea salarizării avea ca termen-limită 30 iunie 2023. Practic, era odată cu rotativa guvernamentală. Adică tranziţia de la Guvernul Ciucă la Cabinetul Ciolacu. Guvernanţii şi coaliţia PSD-PNL au uitat voit de reformă şi au încercat să evite aplicarea acesteia. Principalul argument neoficial era super-anul electoral 2024. Oficial, explicaţia e alta, scrie Cotidianul.ro.
„Referitor la jalonul 420 (n.r. – noua lege a salarizării), decalarea de timp a fost determinată de necesitatea consolidării cadrului fiscal-bugetar şi de asigurarea sustenabilităţii pe termen mediu a măsurilor propuse. În acest context, a fost nevoie de corelarea reformei salarizării cu evoluţiile macroeconomice şi cu obiectivele de stabilitate bugetară, ceea ce a impus extinderea termenului de implementare”, este explicaţia dată de MIPE. Explicaţia oficială.
De altfel, Guvernul României a evitat orice discuţie aplicată privind noua lege a salarizării până la renegocierea PNRR. Terminarea şi aprobarea renegocierii a avut loc în noiembrie 2025. În urma acestei renegocieri, Comisia Europeană a dat undă verde să fie pusă reforma în ultima cerere de plată, unde sunt nu mai puţin de 151 de obiective.
Chinurile PNRR
Miza reformei pentru noua lege a salarizării e suma mare de bani. Într-un interviu pentru Europa FM Florin Manole preciza că jalonul este de 770 milioane de euro. Pe de altă parte, într-un răspuns pentru Cotidianul, MIPE vorbea de o sumă infinit mai mică. Incredibil de mică încât pare o eroare.
„Alocarea aferentă reformei 4, în care este inclus jalonul 420 este de 1.004.400 euro. Pentru informaţii suplimentare privind jalonul 420 şi elaborarea proiectului de act normativ, recomandăm să vă adresaţi coordonatorului de reforme şi/sau investiţii, respectiv Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale”, punctează MIPE, fiind pasată responsabilitatea la colegii de guvernare.
Scepticismul PSD privind PNRR
De la vârful PSD, semnalul este că e dificil să duci la capăt o asemenea reformă. „E jalon (n.r. – legea salarizării). Un jalon important din PNRR. Eu vreau să vă spun că sunt sceptic că vom putea să finalizăm şi să avem o lege a salarizării unice – Să dea Dumnezeu să mă înşel – până la finalizarea PNRR. E o treabă grea. Nu e o treabă simplă. Îmi aduc aminte de 2017, când s-a făcut ultima dată această lege. E cu impact bugetar mare. nu e fără impact bugetar. Dar, hai să fim optimişti”. Sunt cuvintele lui Sorin Grindeanu, de miercuri, când întrebat de legea salarizării
Despre problematica legii salarizării a fost întrebat şi ministrul Muncii, Petre Florin Manole, în mai multe rânduri. Tonul, nu prea optimist. „Lucrăm la ea, într-un grup cu Cancelaria, Ministerul de Finanţe şi Banca Mondială (…) Grupul de lucru are o problemă. Sunt la a doua revenire către Ministerul de Finanţe: veniţi şi spuneţi-ne impactul bugetar pentru că e extrem de important în a avansa în acest proiect. Fără proiect bugetar nu pot să vin”, preciza Manole la Europa FM.
Chestionat când poate fi făcut următorul pas, Manole a subliniat: „Aştept încă să vină impactul de la Finanţe”. Întrebat dacă România riscăm să pierdem banii, Manole nu a dat un răspuns clar: „Înainte să semnez prima scrisoare către Finanţe v-aş fi spus că nu. După ce am semnat a doua revenire, rugându-i să ne ajute cu impactul, aşa cum le cere şi jalonul PNRR, sper că nu.”
De altfel, Manole confirmat informaţiile Cotidianul referitoare la grila de salarizaree într-o conferinţă de presă: „Da, ne dorim o formulă comparabilă cu Legea salarizării acum în vigoare, în care preşedintele să aibă cel mai mare salariu, dar nu am încă detalii să vă pot prezenta, o să o facem pe măsură ce proiectul va avansa.”
Mai mult, întrebat de Cotidianul despre grila de salarizare, ministrul a precizat: „Este corect că unul dintre scenariile analizate are în vedere o grilă de la unu la opt, însă trebuie să fac o precizare importantă pentru că e foarte necesară. Chiar dacă referenţialul va fi comparabil cu salariul minim din punct de vedere al cuantumului, în următoarea Lege a salarizării nu va exista o corelare sau indicele va fi un indice de referinţă, să zic aşa, nu salariul minim. Asta este un mod de a decupla Legea salarizării de eventualele, legalele, anticipabilele creşteri ale salariului minim.
Sigur că asta fără ca în administraţie să existe cineva care să câştige sub salariul minim, pentru că nimeni din România nu trebuie să câştige sub salariul minim şi nu câştigă sub salariul minim, doar că încă o dată referenţialul nu va fi salariul minim, ci un indice comparabil cu salariul minim din punct de vedere al cuantumului”.
Cotidianul a scris zilele trecute despre faptul că leafa preşedintelui va creşte cu 39%. Aceasta variantă de creştere figurează pe mai multe schiţe de grile de salarizare. Cu toate acestea, din toate zonele politice domină mai ales scepticismul privind adoptarea unei noi legi a salarizării până la final de august.
