Romgaz Black Sea Limited Nassau (Bahamas) Sucursala Bucureşti, filiala Romgaz care deţine 50% din drepturile aferente concesiunii offshore de gaze naturale Neptun Deep, cea mai mare din Marea Neagră românească, unde producţia ar urma să înceapă în 2027, a cerut la judecătorie dizolvarea Fundaţiei Greenpeace CEE (Central Eastern Europe) România, scrie Profit.ro.
Asta după ce organizaţia nonguvernamentală de mediu a iniţiat, începând de anul trecut, mai multe acţiuni în justiţie, în care a solicitat anularea planului urbanistic zonal (PUZ), a acordului de mediu şi a autorizaţiei de construire aferente proiectului Neptun Deep, fără succes, cel puţin deocamdată.
Celălalt concesionar de la Neptun Deep, ce deţine şi statutul de operator al perimetrului, este OMV Petrom, companie controlată de grupul austriac omonim.
Greenpeace susţine, printre altele, că raportul de mediu pentru Neptun Deep nu include studii de ecotoxicitate, că nu a fost efectuată o analiză a potenţialului impact al minelor marine din Marea Neagră, plantate în cadrul conflictului militar Rusia-Ucraina, şi că nu este limpede ce efecte va avea implementarea proiectului asupra schimbărilor climatice, calculul emisiilor CO2 aferente fiind efectuat într-o manieră necorespunzătoare.
În cazul solicitării anulării PUZ-ului Neptun Deep, organizaţia spune că, în procedura de emitere a avizului de mediu pentru PUZ, nu a fost efectuat un studiu de evaluare a impactului climatic, nu a fost evaluat impactul asupra corpurilor de apă, nu a fost parcursă procedura de consultări transfrontaliere în cadrul procesului de aprobare şi nu a fost efectuat un studiu de evaluare adecvată, ceea ce contravine legislaţiei în vigoare.
În plus, Greenpeace CEE România a finanţat costurile procesului intentat de un alt ONG, Declic, care cere Direcţiei Judeţene pentru Cultură Constanţa şi Muzeului de Istorie şi Arheologie din municipiul de la malul mării publicarea certificatului de descărcare arheologică pentru un sit subacvatic de profil traversat de proiect, a avizului de declasare parţială a sitului şi a tuturor documentelor şi studiilor care au stat la baza emiterii actelor menţionate.
Sebastian Burduja, şeful Ministerului Energiei, care controlează Romgaz, cu peste 70% din acţiuni, şi deţine şi 20,7% din capitalul OMV Petrom, a făcut în repetate rânduri declaraţii dure cu privire la aceste acţiuni în instanţă, precum şi la altele similare, cum ar fi cele care vizează proiectele istorice ale Hidroelectrica. El a afirmat că aceste demersuri pun în pericol componenta energetică a securităţii naţionale a României şi a sugerat chiar că ar fi susţinute de adversari geopolitici ai statului român, cum ar fi Rusia, deşi Greenpeace a fost interzisă în Federaţia Rusă tocmai ca urmare a unor acţiuni de protest faţă de exploatarea resurselor fosile de energie.
″România trebuie să se apere cu toate forţele, pentru că aceste acţiuni în instanţă NU sunt, de obicei, despre protecţia mediului, ci despre blocarea dezvoltării naţionale şi a securităţii noastre energetice. Tactici de hărţuire, procese intentate cu rea-credinţă, avocaţi foarte bine plătiţi – toate par că fac parte dintr-un plan de sabotare a independenţei noastre. Le solicit public tuturor directorilor companiilor naţionale din energie să ceară în instanţă daune-interese în cuantum maxim împotriva ONG-urilor care introduc acţiuni cu rea-credinţă! Cine greşeşte plăteşte. Aşa e normal″, a declarat Burduja în martie anul acesta.
″Statul român şi-a asumat, prin tratate europene şi internaţionale, inclusiv Convenţia de la Aarhus, obligaţia de a asigura acces real la justiţie pentru ONG-urile de mediu – care include costuri rezonabile şi drept procesual activ. Declaraţiile ministrului Energiei, Sebastian Burduja, sunt în directă contradicţie cu acest angajament. E inacceptabil ca cineva care ocupă funcţia dumnealui să instige companiile de energie împotriva ONG-urilor de mediu care iniţiază demersuri în justiţie în interesul apărării dreptului românilor la un sănătate şi un viitor sustenabil. Solicităm demiterea urgentă a acestuia de la conducerea Ministerului Energiei″, a spus atunci, în replică, Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România.
Ordonanţa de Guvern nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii stipulează că o fundaţie se dizolvă, prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Public sau a oricărei alte persoane interesate, când scopul sau activitatea fundaţiei a devenit ilicită sau contrară ordinii publice, când realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice, când fundaţia urmăreşte un alt scop decât cel pentru care s-a constituit, când fundaţia a devenit insolvabilă sau când fundaţia desfăşoară activităţi care necesită autorizaţii administrative prealabile pe care nu le-a obţinut.
În cazul în care instanţa decide dizolvarea unei fundaţii pentru activitate ilicită sau contrară ordinii publice sau pentu urmărirea unui alt scop decât cel al constiturii sale, bunurile sale rămase după lichidare vor fi preluate de către stat, prin Ministerul Finanţelor, mai prevede actul normativ.
În procesul pentru anularea PUZ-ului Neptun Deep, pierdut de Greenpeace în primă instanţă, OMV Petrom şi Romgaz au solicitat cheltuieli de judecată de peste 250.000 euro, iar instanţa a decis că organizaţia de mediu trebuie să le plătească în total 16.000 euro celor două companii.
″Decizia vine în contextul în care Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a solicitat companiilor din energie să ceară daune exagerate în litigiile cu ONG-urile de mediu care atacă proiecte controversate cu impact ridicat asupra mediului şi sănătăţii. România şi-a asumat obligaţii sub tratate europene şi internaţionale la cel mai înalt nivel, de a asigura acces la justiţie organizaţiilor de mediu în cauze de interes public (costuri rezonabile, calitate procesuală activă), cum ar fi Convenţia de la Aarhus″, au spus atunci cei de la Greenpeace.
Într-un alt litigiu, ce viza suspendarea acordului de mediu al proiectului, Greenpeace a fost obligată la cheltuieli de judecată de 450.000 lei după sentinţa defavorabilă a instanţei de fond.
Potrivit raportului său de transparenţă financiară pe 2024, Greenpeace România a avut anul trecut venituri totale de 5,07 milioane lei, din care peste jumătate (aproape 2,6 milioane lei) au reprezentat fonduri de la fundaţia-mamă Greenpeace CEE, iar restul de circa 2,48 milioane – încasări de la ″donatori individuali″ ai Greenpeace International. ″Spre deosebire de alte organizaţii, Greenpeace România nu acceptă donaţii de la corporaţii sau partide politice, pentru a-şi păstra independenţa şi obiectivitatea″, scrie în raport.
Profit.ro a solicitat explicaţii, reacţii şi comentarii de la Greenpeace CEE România, Romgaz Black Sea Limited şi Ministerul Energiei, care vor fi publicate deîndată ce vor fi transmise.
