Proiectul-mamut al hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa, care datează din regimul Ceauşescu, avansează, reprezentanţi ai potenţialilor investitori purtând recent discuţii aplicate pe această temă cu operatorul sistemului energetic naţional, Transelectrica, ce susţine necesitatea implementării proiectului, scrie Profit.ro.
″Sunt discuţii pe marginea proiectului centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarniţa. Domnul ministru Burduja susţine foarte mult acest proiect, iar acum două săptămâni am avut o întâlnire cu o echipă de consultanţi pe această temă. Au venit la noi, la dispecerat, să ia date despre acest proiect. Urmează şi alte discuţii, sperăm să deschidem calea acestui proiect de mare anvergură, care este necesar″, a declarat şeful Dispecerului Energetic Naţional (DEN) din cadrul Transelectrica, Virgiliu Ivan, la conferinţa ″Ziua Energiei Braşov″, ce are ca temă principală stocarea de energie electrică.
Ivan a mai spus că investiţia, estimată acum 10 ani la circa 1 miliard de euro, valoare care va trebui cu certitudine actualizată, ar putea fi finanţată printr-un mecanism de contracte pemtru diferenţă (CfD) conceput pentru activitatea de stocare, asemănător, în esenţă, cu cel implementat pentru producţia de energie regenerabilă.
Şeful DEN nu a dat dezvăluit despre ce consultanţi este vorba. Contactat pentru detalii, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a precizat că aceştia i-au reprezentat chiar pe potenţialii investitori în proiect, conglomeratul francez EDF şi cel japonez Itochu, aceştia dorind informaţii despre fezabilitate din perspectiva operatorului de transport şi sistem din România.
Toamna trecută, Ministerul Energiei a încheiat un memorandum de înţelegere cu EDF şi Itochu, interesate de proiectul Tarniţa şi dispuse să realizeze pe banii lor studiul de fezabilitate, iar apoi să ducă până la capăt proiectarea şi execuţia hidrocentralei cu acumulare prin pompaj.
Cele 2 companii au fost interesate, printre altele, în vederea creionării modelului de business, de numărul potenţial de ore de funcţionare zilnică a viitoarei centrale Tarniţa. Astfel, se are în vedere o durată de funcţionare de 10 ore pe zi, cumulat, partea de extragere şi cea de injecţie de energie. De asemenea, Tarniţa ar urma să activeze şi în piaţa liberă de energie, nu doar ca furnizor de servicii de sistem pentru Transelectrica, pe componenta de echilibrare.
De altfel, toamna trecută, şeful DEN, Virgiliu Ivan, remarca faptul că aproape toţi investitorii care vor să facă stocare de energie în România se interesează la Transelectrica câţi bani pot câştiga pe piaţa de echilibrare şi pe piaţa serviciilor tehnologice de sistem.
″Mulţi dintre cei care vor să investească în stocare şi-au fixat ca ţintă să-şi recupereze investiţia doar din piaţa de echilibrare Este o abordare eronată. Noi, ca operatori de transport şi sistem, ne dorim să nu mai intervenim, să nu mai acţionăm prin intermediul pieţei de echilibrare. Să ajungem ca toate reglajele de sistem să facă la nivelul entităţilor din piaţă – producători, consumatori, agregatori sau deţinători de instalaţii de stocare – iar intervenţia noastră în piaţa de echilibrare să fie cât mai mică cu putinţă, doar în situaţii de incidente, avarii, declanşări etc. Sperăm să avem şi consumatori din ce în ce mai mari. Ne dorim ca piaţa de echilibrare, odată cu venirea instalaţiilor de stocare, să-şi diminueze foarte mult impactul şi ponderea. Nu că ar fi mare în prezent, dar într-adevăr, sunt intervale orare în care capacităţile pe care le activăm în piaţa de echilibrare sunt mari″, spunea Ivan.
Şeful DEN opina că un deţinător de instalaţie de stocare trebuie să fie creativ şi să acţioneze pe toate pieţele şi cu toate instrumentele pe care le are la dispoziţie, atât pe pieţele centralizate, cât şi pe cele de contracte bilaterale directe.
″Deci vă rog, cei care doriţi să investiţi în instalaţii de stocare, nu aşteptaţi să pice para în gura lui Nătăfleaţă prin participarea la piaţa de echilibrare. Este înşelătoare piaţa de echilibrare, pentru că sunt multe momente, ore în şir, în care nu activăm nimic, pentru că sistemul este echilibrat. Comenzile de servicii de sistem, pe de altă parte, vor creşte, pe măsură ce creşte capacitatea de producţie de energie regenerabilă, dar aţi văzut că acolo, pentru că e concurenţă şi ne dorim să fie concurenţă, veniturile nu pot fi prea mari. Vă rog să luaţi în considerare ca cel mult 10%-15% din veniturile dumneavoastră să vină din pieţele de echilibrare şi de servicii de sistem. Restul trebuie să vină din alte activităţi comerciale pe care le realizaţi. Nu trataţi piaţa de echilibrare ca pe un contract cu statul. Toţi aşteaptă ca, având un contract cu statul, să câştige bani. Ei bine, nu e aşa şi nu ne dorim să fie aşa. Nu asta trebuie să fie piaţa de echilibrare. Ea trebuie să fie o piaţă de intervenţie, iar activările noastre trebuie să fie din ce în ce mai puţine ca număr şi cantităţi″, conchidea Virgiliu Ivan.
