Deficitul bugetar pentru primele cinci luni din 2025 s-a situat la 3,4% din PIB în termeni cash (standardul naţional), potrivit informaţiilor obţinute de Profit.ro, la fel cu nivelul înregistrat în primele cinci luni de anul trecut.
Luna mai a fost prima în care s-a aplicat măsura Ministerul Finanţelor de a plăti cu prioritate pensiile şi salariile, aşa cum a anunţat anterior Profit.ro.
În 2024, deficitul cash a fost la final de an de 8,65% din PIB, iar cel ESA (standardul UE) de 9,3% din PIB, de depatrte cel mai ridicat din UE, în timp ce pentru anul 2025, ţinta este de 7% din PIB.
Procentajul de 3,4% din PIB pentru anul 2025 este echivalentul a circa 64 miliarde de lei.
Anomalia din aprilie
Deficitul bugetar s-a situat la 2,95% din PIB, 55,97 miliarde lei, pentru primele patru luni din acest an, faţă de deficitul de 57,29 miliarde lei, respectiv 3,25% din PIB aferent primelor patru luni ale anului 2024, potrivit celor mai recente date disponibile din partea Ministerului Finanţelor.
Comparativ cu primele patru luni de anul trecut, situaţia bugetară a fost însă în deteriorare la patru luni din 2025, deficitul real din primele patru luni de anul trecut fiind de 2,7% dacă dăm deoparte impactul de 0,53% determinat de plata anticipată, tot în aprilie, şi a pensiilor aferente lunii mai, a explicat Profit.ro la mijlocul lunii mai.
Deficit ţinut cu greu sub control. Prioritate la plată pentru pensii şi salarii
Dificultăţile în ce priveşte controlul deficitului bugetar au determinat Ministerul Finanţelor, la începutul lunii mai, să transmită instituţiilor statului un document care a informat că va acorda prioritate în fiecare lună la plată cheltuielilor cu pensiile şi salariile, urmând ca "celelalte naturi de cheltuieli" să fie acceptate abia după cele decise pentru "drepturi de personal şi drepturi sociale". Potrivit informaţiilor Profit.ro, este pentru prima dată, cel puţin în ultimii ani, când Ministerul Finanţelor trimite o astfel de solicitare instituţiilor statului.
Informaţia a fost confirmată ulterior de ministrul Finanţelor, Barna Tanczos. Acesta a afirmat, însă, că măsura este o metodă de construire a cash-flow-ului, asigurând că există suficient buffer pentru a asigura plata pensiilor, salariilor şi a investiţiilor.
Obiectivul pentru acest an este pentru deficit bugetar de 7% din PIB, ESA şi cash. Comisia Europeană estimează 8,6%
Guvernul trebuie să scadă deficitul bugetar la 7% în acest an, de la 9,3% (ESA, standardul UE) anul trecut, dar Comisia Europeană a estimat recent, că fără măsuri suplimentare, deficitul va fi la 8,6%.
Totodată, Guvernul trebuie să adopte o reformă fiscală cu un impact de creştere a veniturilor de 1,3% din PIB (cca 25 miliarde lei) anul acesta şi cu impact pentru 2026 de 1,7% din PIB (aplicare pentru an întreg).
Reforma fiscală este jalon în PNRR, dar este parte şi din planul fiscal pe şapte ani al României cu CE, care trasează calendarul şi măsuri pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Aceste măsuri fiscale ar fi trebuit să fie în vigoare de la 1 aprilie, potrivit planului, dar Guvernul a amânat, din nou, în context electoral, luarea unor decizii nepopulare.
Nevoia de ajustare bugetară a Guvernului este de circa 40 de miliarde de lei, potrivit informaţiilor obţinute pe surse de Profit.ro.
Zilele acestea, un grup format din specialişti ai PSD, PNL, USR şi UDMR discută măsuri de reducere de cheltuieli, creşteri de taxe, comasări de instituţii şi tăieri de investiţii, astfel încât un viitor guvern să poată echilibra bugetul.
