Datoria publică a României s-a situat la 782,17 miliarde lei în decembrie 2023, în urcare cu 116,6 miliarde lei comparativ cu finalul anului 2022. Raportat la anul 2019, datoria statului român este de peste două ori mai mare. Cele 782,17 miliarde lei sunt echivalentul a 48,9% din PIB, ceea ce înseamnă că, pentru moment, nivelul îndatorării, calculat ca pondere în PIB, se menţine sub 50%, scrie Profit.ro.
Peste 50% din PIB, Guvernul ar trebui să adopte automat unele măsuri de reducere a cheltuielilor, pentru a ţine deficitul sub control, dar derogările pe care autorităţile şi le dau în mod frecvent de la Legea responsabilităţii fiscal-bugetare au redus ca importanţă existenţa în lege a acestei prevederi de stabilizare.
Creşterea de datorie publică din 2023 a fost determinată de deficitul bugetar ridicat, de 89,9 miliarde de lei, 5,68% din PIB, dar şi de prefinanţarea (împrumuturi înainte) încă de anul trecut a unei părţi din necesarul de finanţare din 2024.
Planul de finanţare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management şi titlurile de stat emise şi scadente în cursul anului) în cursul anului 2023 a fost majorat de la 160 miliarde lei la 205 miliarde lei. Sumele atrase au fost utilizate pentru acoperirea deficitului bugetar, volumul datoriei de refinanţat în anul 2023, precum şi asigurarea finanţării în avans a nevoilor de finanţare aferente anului 2024 în conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2023-2025.
Datoria publică guvernamentală contractată în anul 2023, în sumă de 203,9 miliarde lei, a acoperit necesarul de finanţare, a consolidat rezerva financiară în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului şi a asigurat prefinanţarea parţială a necesităţilor de finanţare pentru anul 2024.
Datoria guvernamentală brută la sfârşitul lunii decembrie 2023, calculată conform metodologiei UE, include sumele disponibilizate pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) dar şi datoria contractată pentru finanţarea deficitului bugetar aprobat pentru anul 2023. Utilizarea componentei de împrumut din cadrul PNRR va avea impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânda ce încorporează costul la care se împrumuta CE în acest scop şi implicit asupra deficitului bugetar din anii următori.
În vederea menţinerii indicatorului datorie guvernamentala în PIB la un nivel sustenabil Guvernul are în vedere următoarele măsuri privind stimularea creşterii economice:
- Cheltuielile pentru investiţii publice pentru anul 2023, sunt estimate să ajungă la 5,9% din PIB. Investiţiile publice sunt aşteptate să aibă un impact pozitiv asupra potenţialului de creştere al economiei, mai ales în condiţiile unei perspective economice afectate de incertitudini generate de tensiunile geo-politice, creşterea preţurilor, înăsprirea condiţiilor financiare, etc. În plus, România va beneficia considerabil de pe urma mecanismelor de finanţare europene pe care le are la dispoziţie. Astfel, în cadrul politicii de Coeziune 2021-2027, România are alocate fonduri europene în valoare de 31,35 mld. EUR, iar prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, are un buget alocat de 27 mld. EUR din care 12,1 miliarde EUR3 sunt finanţări nerambursabile, iar 14,9 miliarde EUR reprezintă sprijin sub formă de împrumut. Implementarea PNRR, va presupune realizarea de reforme şi investiţii în domenii cheie ale economiei (infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură, mediu şi energie), care vor spori considerabil potenţialul de creştere sustenabilă, sprijinind digitalizarea economiei şi tranziţia verde.
Situţia datoriei publice
