Comisia Europeană a avizat planurile fiscale ale României şi altor 19 state, potrivit informaţiilor obţinute de Profit.ro. Pasul următor este ca evaluarea Comisiei să treacă şi de EcoFin (reuniune a miniştrilor de Finanţe), după care să fie aprobată în Consiliul UE. Totodată, Comisia a avizat şi propus mai departe solicitările României şi altor câteva state ca perioada de ajustare să aibă loc pe perioadă extinsă, de şapte ani, transmite Profit.ro.
Planul Ungariei de ajustare fiscală pe termen mediu rămâne în analiza CE. De asemenea, în timp ce 20 de state, inclusiv România, au primit aviz pentru ajustare fiscală pe baza propriilor planuri, în cazul Olandei, Comisia propune o traiectorie de ajustare în linie cu propria sa recomandare din iunie.
Cinci dintre planurile fiscale, inclusiv cel al României, prevăd un termen mai extins de ajustare, de şapte în loc de patru ani.
Planul fiscal pe şapte ani al României
România a trimis Comisiei Europene planul fiscal pe şapte ani (după ce acesta a fost pus şi în consultare publică). Astfel, planul fiscal structural pe termen mediu pe care România l-a trimis Comisiei Europene are printre obiective reducerea deficitului bugetar la 2,4% în 2031, încadrarea în limita de îndatorare de 60% din PIB, precum şi investiţii publice foarte ridicate, de 7,9% din PIB în 2025, de 7,7% din PIB în 2026 şi de 6,6% din PIB în 2027, ulterior investiţiile fiind păstrate la peste 5% din PIB.
De asemenea, printre obiective se numără şi Jaloanele 207 şi 208 din PNRR, care prevăd reducerea şi eliminarea de stimulente fiscale, reducerea şi eliminarea de facilităţi pentru anumite categorii - cum sunt angajaţii din construcţii.
Este vizată şi şi extinderea impozitării ecologice, respectiv a taxării pe hidrocarburi, în contextul trecerii la energie regenerabilă.
Guvernul estimează pentru acest an un deficit bugetar, în termeni ESA, de 7,9%. Deficitul ar urma să coboare la 7% în 2025, deci cu o ajustare de 0,9 puncte procentuale. Foarte important, reforma fiscală va avea loc în al doilea trimestru al anului următor, după stabilirea unor scenarii pe baza unor propuneri de la Banca Mondială şi după consultări cu mediul de afaceri. Datoria statului ar urma să treacă în premieră de 1.000 de miliarde de lei anul următor, la 1.061,3 miliarde lei de la 923,2 miliarde lei estimat pentru acest an, urmând să urce până la 1.749,1 miliarde lei în 2031. Ca pondere în PIB, datoria va urca peste 60% din PIB în 2027 (60,6%), cu un maxim de 62,4% în 2030, urmând să coboare sub 60% din PIB abia în 2032, după încheierea planului pe ăapte ani. Prognozele pe perioade atât de lungi au, însă, un grad ridicat de nesiguranţă.
