ANAF a pornit 2024 cu venituri colectate la buget peste programul alocat de către Ministerul Finanţelor. Astfel, pentru prima lună din an, ANAF avea ca plan să aducă la buget 35,12 miliarde de lei, dar a colectat cu 5% mai mult, respectiv 37 miliarde de lei, potrivit datelor preliminare obţinute de către Profit.ro. Rezultatul din ianuarie vine în contexul în care ANAF, încă din decembrie, după o perioadă mai lungă de încasări slabe, a reuşit să depăşească programul lunar alocat, dar cu impact minim la nivelul anului trecut.
Anul 2023 a fost unul dificil pentru Fisc, cu venituri sub aşteptări, care au determinat introducerea de noi taxe şi reducerea cheltuielilor statului, dar şi majorarea deficitului bugetar.
Veniturile din ianuarie anul acesta sunt cele mai ridicate de până acum pentru prima lună din an, un aspect de aşteptat ţinând cont de evoluţia inflaţiei.
În 2023, după un început slab, colectarea a început să-şi revină în a doua parte a anului, sumele reprezentând rămâneri în urmă fiind în declin treptat, dar a trecut pe plus abia în decembrie. Totalul la final de 2023 a fost de circa 17,5 miliarde de lei sub programul stabilit, potrivit calculelor Profit.ro.
De exemplu, în noiembrie, ANAF a fost sub plan cu numai cu 723 miliarde de lei, iar în decembrie a trecut pe plus, cu circa 800 de milioane peste ce avea trasat.
Anul 2024, în continuare unul complicat pentru buget
În 2024, deficitul bugetar este estimat la 86,6 miliarde de lei (5% din PIB în termeni cash), faţă de 89,9 miliarde lei (5,68% din PIB) realizat în 2023, un nivel încă ridicat şi asupra căruia persistă semne de îndoială, având în vedere că este un an electoral încărcat, cu riscuri în ce priveşte derapajele la cheltuieli ale statului.
Pentru acest an, ANAF are un plan de venituri de 450 miliarde de lei, comparativ cu 404,4 miliarde de lei în 2023. La Autoritatea Vamală Română (AVR), programul pentru 2024 este de 25 miliarde lei, comparativ cu 23,1 miliarde lei anul trecut. ANAF asigură cea mai mare parte din veniturile totale la buget, estimate la 586 miliarde de lei pentru acest an.
2023 a început tot cu 5% la ANAF, dar în minus, şi a dus la negocieri cu Comisia Europeană şi deficit bugetar mai mare
Cum situaţia veniturilor nu s-a remediat suficient de repede, Guvernul a fost nevoit să negocieze cu Comisia Europeană majorarea ţintei de deficit bugetar pentru 2023 de la 4,4% din PIB (nivel pe care a fost construit bugetul şi prevăzut în procedura de deficit excesiv) la 5,5-5,7%.
După majorări de taxe (majoritatea cu impact în 2024), reduceri de cheltuieli guvernamentale, dar şi unele creşteri ale salariilor în sectorul bugetar, determinate de proteste, Guvernul a închis 2023 cu un deficit de 5,68%.
Startul pentru 2024, cu un plus de 5% în ianuarie, este unul încurajator, având în vedere că şi în bugetul pentru acest an sunt venituri care sunt puse sub semnul întrebării, cum ar fi cele din digitalizare.
Schimbări la ANAF, Finanţe şi Vamă în ianuarie. Preşedintele ANAF are în continuare susţinerea lui Boloş
În ultimele săptămâni, premierul Marcel Ciolacu a numit, la propunerea ministrului Finanţelor, Marcel Boloş, mai multe persoane în conducerea Ministerului Finanţelor, ANAF şi AVR.
Preşedinte al AVR a fost numit Marcel Mutescu, în locul lui Ion Cupă.
De asemenea, vicepreşedintele ANAF Sandu Costea, responsabil de Antifraudă, a fost înlocuit cu Gabriela Florentina Ionescu. Pe postul de vice responsabil de colectare la ANAF a fost numit Alexandru Drăghici, iar la Vamă, a fost numit un nou vicepreşedinte, pe post vacant, Alexandru Ioan Dudu.
În ce o priveşte pe Nicoleta Cârciumaru, preşedintele ANAF, ministrul Boloş a declarat în repetate rânduri că o susţine.
