Comisia Europeană a transmis oficial României şi Ungariei, ca ţări membre UE, că ″are îndoieli″ cu privire la compatibilitatea cu legislaţia Uniunii Europene a Acordului România-Ungaria-Azerbaidjan-Georgia din decembrie 2022 privind construirea unui cablu energetic submarin în Marea Neagră, potrivit unui document guvernamental văzut de Profit.ro.
De ce este important Proiectul prevede construirea în Marea Neagră a unui cablu submarin în lungime de aproape 1.200 de kilometri şi cu capacitate de transfer de 1.000 MW, menit să interconecteze reţelele naţionale de energie din Caucazul de Sud cu cea a Europei continentale şi să aducă în UE, dar şi în Balcani şi Republica Moldova, energie regenerabilă produsă de azeri şi georgieni.
De asemenea interesant Bulgaria şi-a anunţat recent intenţia de a se alătura proiectului cablului submarin.
″Comisia are îndoieli în ce priveşte compatibilitatea acestuia (a acordului – n.r.) cu legislaţia Uniunii, deorece acordul nu include prevederi care să asigure faptul că dreptul Uniunii Europene şi obligaţiile Ungariei şi ale României rezultate din calitatea de membre ale Uniunii Europene au întâietate faţă de obligaţiile prevăzute în acord″, se arată însă în document.
Potrivit sursei citate, Executivul de la Bruxelles a solicitat adăugarea în textul înţelegerii interstatale a unei prevederi care să stipuleze că ″Prevederile prezentului acord (...), în ce le priveşte pe România şi Ungaria, nu vor avea întâietate faţă de obligaţiile care decurg din calitatea lor de membre alte Uniunii Europene şi din legislaţia Uniunii″.
Guvernul român intenţionează să propună modificarea textului în conformitate cu solicitarea Comisiei Europene la cea de-a 8-a reuniune ministerială a ţărilor participante la acord, care va fi organizată la Bucureşti ″în perioada imediat următoare″, fiind nevoie de OK-ul scris al tuturor părţilor semnatare pentru operarea modificării.
Între timp, este pregătită înfiinţarea unei companii de tip joint-venture pentru proiectul cablului submarin de către operatorii sistemelor energetice din România, Azerbaidjan, Georgia şi Ungaria. În mai anul acesta a fost semnat un memorandum în acest sens între Transelectrica (România), AzerEnerji (Azerbaidjan), Georgian State Electrosystem (Georgia) şi MVM (Ungaria).
Pentru participarea Transelectrica la capitalul companiei joint-venture care urmează să fie înfiinţată, este nevoie de aprobarea acţionarilor operatorului, controlat de statul român prin Secretariatul General al Guvernului (SGG). Propunerea se află pe ordinea de zi a AGA extraordinară a Transelectrica de săptămâna viitoare.
Joint-venture-ul (JV) îşi va avea sediul social în România, la Bucureşti, şi va fi organizat ca societate cu răspundere limitată (SRL). Operatorii de transport şi sistem din cele 4 ţări vor deţine cote egale de participare, fiecare urmând să contribuie cu capital de cel mult 1 milion de euro şi să propună câte un administrator, conform unui document Transelectrica.
″Având în vedere posibilitatea cooptării şi a altor entităţi relevante desemnate de alte state, în măsura în care există un acord unanim al fondatorilor în baza unui acord al guvernelor care i-au desemnat, pot fi cooptaţi în societatea JV noi acţionari cu respectarea contribuţiei egale a asociaţilor la capitalul social şi a dreptului fiecărui asociat de a propune câte un administrator″, mai scrie sursa citată.
″Cablul în curent continuu pe traseul Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria a ajuns la etapa studiului de fezabilitate. Urmează operaţionalizarea companiei de proiect, accesarea finanţărilor europene şi luarea unei decizii finale de investiţii, după terminarea documentaţiei tehnice. Pentru România, o nouă interconectare va însemna acces la o piaţă nouă, consolidarea securităţii sistemului energetic naţional şi, pe termen mediu şi lung, energie mai verde, la un preţ mai mic, pentru toţi românii″, declara, în primăvară, ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja.
Potrivit unei estimări preliminare mai vechi a operatorului de transport şi sistem din Georgia, valoarea totală a investiţiei necesare pentru construirea cablului submarin ar putea depăşi 2 miliarde de euro, iar punerea în funcţiune ar putea avea loc la finalul anului 2029.
