Obiectivul Guvernului, prin modificarea substanţială a regulilor actuale de insolvenţă, este să reducă durata procedurii, inclusiv să stimuleze practicienii în insolvenţă să ducă mai repede la final procesul de reorganizare sau faliment, dar şi o mai bună recuperare a eventualelor datorii către stat, inclusiv printr-o activitate mai eficientă a Fiscului, spune pentru Profit.ro vicepremierul Barna Tanczos.
Profit.ro a anunţat recent că Guvernul pregăteşte măsuri dure şi ample pentru a descuraja folosirea procedurii insolvenţei ca strategie de a face afaceri şi de a evita plata datoriilor către stat.
Potrivit informaţiilor obţinute de Profit.ro pe surse la momentul respectiv, acestea vizau inclusiv tragerea la răspundere mai rapidă rapidă şi simplă a administratorilor care devalizează firme pentru a le introduce în insolvenţă, prin limitarea semnificativă a perioadei în care o firmă poate sta în insolvenţă, prin restricţii puse la înfiinţarea de noi firme administratorilor şi acţionarilor care duc societăţi în insolvenţă, precum şi printr-o transparenţă mai mare în ceea ce priveşte publicarea planurilor de reorganizare şi alte elemente ale procesului de insolvenţă.
Proiectul este redactat la acest moment de un grup de lucru condus de vicepremierul Barna Tanczos.
Modificarea legislaţiei privind insolvenţele este un angajament asumat prin planul fiscal pe 7 ani, încheiat pe finalul anului trecut cu Comisia Europeană, pentru reducerea deficitului sub 3%. Astfel, înăsprirea regimului insolvenţelor este şi una dintre măsurile asumate de către Guvernul Bolojan.
Obiectivele Guvernului, transmise Profit.ro de către vicepremierul Tanczos
- reducerea timpului în care procedurile de insolvenţă ajung la finalitate.
- stimularea practicienilor în insolvenţă pentru închiderea cât mai eficientă şi rapidă a procedurilor de reorganizare judiciară sau de faliment.
- creşterea gradului de recuperare a impozitelor si taxelor în procesele de insolvenţă.
Insolvenţele, responsabile de o treime din GAP-ul de TVA
Actualizarea legislaţiei specifice insolvenţei având ca obiectiv reducerea GAP-ului de TVA, este prevăzută în planul fiscal ca măsură pentru creşterea veniturilor statului în următorii ani. Astfel, va fi creat cadrul legal de atragere a răspunderii pentru administratorii legali care prin modul de administrare introduc în mod voit în insolvenţă IMM-urile care datorează impozite şi taxe şi apoi în faliment IMM-urile care au raportul dintre datorii faţă de buget şi activul total mai mari de 50%.
Potrivit Ministerului Finanţelor, principalele surse de formare a GAP-ului de TVA (decalajul de TVA) sunt insolvenţele şi fraudele, surse care sunt adesea intercorelate. Din analiza internă a Ministerului Finanţelor a reieşit că aproximativ 30% din decalajul fiscal TVA este indus de insolvenţe.
În consecinţă, va fi modificată legislaţia privind insolvenţa pentru a asigura un control mai mare asupra situaţiilor companiilor care se declară în insolvenţă.
Pentru 2022, Comisia Europeană estimează, în cel mai recent raport, un decalaj de 30,6% între TVA care poate fi potenţial încasată şi TVA încasată, adică 41,8 miliarde lei, în scădere de la 34,8% în 2021.
Datele preliminare pentru 2023, indică o creştere a neîncasării la TVA la 33,7%, o înrăutăţire faţă de 2022, dar totuşi sub nivelul din 2021. Procentajul de neîncasare de 33,7% ar fi echivalent cu 54 miliarde lei.
