Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a transmis miercuri Ministerului Justiţiei şi comisiilor juridice ale Parlamentului un set amplu de propuneri pentru modificarea legilor justiţiei, document elaborat pe baza contribuţiilor procurorilor din întreaga ţară, în urma adunărilor generale organizate la nivelul parchetelor.
Potrivit unui comunicat al Secţiei pentru procurori a CSM, propunerile au fost comunicate şi Comitetului pentru analiza şi revizuirea legislaţiei în domeniul justiţiei, înfiinţat la nivelul Guvernului. Documentul are aproximativ 20 de pagini şi vizează teme intens dezbătute în ultimii ani în spaţiul public.
Modificări majore privind procedura penală
Procurorii cer modificarea Codului de procedură penală pentru consacrarea clară a principiului tempus regit actum, astfel încât legalitatea actelor şi măsurilor procesuale să fie analizată potrivit legii în vigoare la momentul efectuării lor.
Ca exemplu, este invocată decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care poliţiştii Direcţiei Generale Anticorupţie nu mai pot efectua acte în dosare de corupţie, cu excepţia celor care vizează personalul MAI, decizie aplicată retroactiv de unele instanţe, cu eliminarea probelor din dosare, informează Hotnews.ro.
Procurorii solicită, de asemenea, reglementări clare privind prescripţia şi eliminarea procedurii camerei preliminare, considerată un instrument de tergiversare a cauzelor.
Mandate unice de 5 ani pentru procurorii-şefi
Secţia pentru procurori propune ca procurorul general şi procurorii-şefi ai DNA şi DIICOT, precum şi adjuncţii acestora, să aibă mandate unice de 5 ani, fără posibilitatea reînnoirii.
Potrivit CSM, această soluţie ar asigura o mai mare stabilitate instituţională şi ar reduce riscul influenţei politice, mandatele urmând să nu fie sincronizate cu ciclurile electorale sau schimbările de guvern.
Corupţia din magistratură să fie din nou anchetată de DNA
Procurorii cer revenirea competenţei de investigare a infracţiunilor de corupţie comise de magistraţi la Direcţia Naţională Anticorupţie, arătând că, după modificările legislative din 2018, eficienţa urmăririi penale a scăzut semnificativ.
În perioada analizată, au fost trimişi în judecată doar doi magistraţi pentru fapte de corupţie, faţă de aproximativ 160 în perioada în care competenţa aparţinea DNA.
Examen scris pentru promovarea magistraţilor
O altă propunere importantă vizează introducerea examenului scris pentru promovarea magistraţilor, considerat singura modalitate obiectivă şi transparentă de evaluare profesională, care să limiteze subiectivismul şi riscul dependenţei profesionale.
Concurs pentru funcţiile de conducere
Secţia pentru procurori propune organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea funcţiilor de conducere din parchete, inclusiv pentru procurorii generali adjuncţi, însoţite de un proiect de management.
Actualul sistem, bazat pe propunerea conducătorului unităţii, este considerat susceptibil de practici netransparente sau discreţionare.
Limitarea delegărilor şi reorganizarea parchetelor
Procurorii solicită modificarea regulilor privind delegarea judecătorilor şi procurorilor, prin limitarea duratei şi a numărului de prelungiri, pentru a preveni utilizarea delegării ca instrument de presiune profesională.
De asemenea, este propusă reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-un parchet local unic la nivel de judeţ, pentru echilibrarea volumului de muncă şi acoperirea deficitului de personal.
Degrevarea parchetelor şi digitalizarea urmăririi penale
Pentru reducerea volumului de dosare, procurorii propun, între altele:
- introducerea unei proceduri de filtrare a sesizărilor;
- simplificarea acordului de recunoaştere a vinovăţiei;
- eliminarea dublei calităţi de suspect şi inculpat;
- crearea unei infrastructuri digitale dedicate urmăririi penale.
Eliminarea camerei preliminare
Secţia pentru procurori susţine eliminarea camerei preliminare, arătând că aceasta şi-a pierdut rolul de filtru de legalitate şi a devenit o etapă formală, care generează întârzieri şi favorizează împlinirea termenelor de prescripţie.
„Camera preliminară nu mai funcţionează ca un instrument eficient, ci ca un mijloc de tergiversare a soluţionării cauzelor”, se arată în document.
