Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu aspectele privind activitatea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie semnalate de Recorder. Marius Voineag era acuzat că a pretins „controlul asupra dosarelor”.
„Urmează ca hotărârea Secţiei pentru procurori să fie transmisă Inspecţiei Judiciare pentru a efectua verificări, într-un termen considerat rezonabil”, transmiste CSM într-un comunicat de presă, conform Hotnew.ro.
Inspecţia Judiciară este o structură cu personalitate juridică, care funcţionează în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi îndeplineşte, prin inspectorii judiciari numiţi în condiţiile legii, atribuţii de analiză, verificare şi control, în domeniile specifice de activitate, potrivit legii.
La finalul verificărilor, Inspecţia Judiciară înaintează către CSM un raport privind ancheta efectuată. Dacă identifică nereguli, Inspecţia Judiciară poate cere măsuri disciplinare împotriva magistratului, care vor fi votate în CSM.
Decizia de sesizare a IJ a fost luată cu unanimitate de voturi de către Secţia pentru procurori din care fac parte cinci procurori: Claudiu Sandu, Daniel Horodniceanu, Emilia Ion, Cătălina Sîntion şi Bogdan Staicu. Sandu a depus mărturie în documentarul Recorder şi a spus că în sistemul de justiţie s-a ajuns ca interpretarea exagerat formală a legii să ducă la anularea probelor din dosar „pentru orice”, pentru ceea ce el a metaforizat ca fiind „o virgulă”.
De altfel, Secţia pentru Procurori din CSM a avut o opinie diferită decât conducerea CSM după publicarea documentarului. Ea a transmis că „legătura dintre eventualele probleme de sistem, care trebuie verificate de îndată”, şi modificările aduse pensiilor de serviciu „este doar una conjuncturală şi nu poate duce decât la manipularea opiniei publice şi la deraierea scopului materialului Recorder”. Mesajul procurorilor este total diferit de cel al judecătorilor din CSM, care au acuzat o campanie de „distrugere a încrederii în sistemul de justiţie” şi au calificat drept „alegaţii” mărturiile unor magistraţi din documentarul „Justiţie capturată”.
Ce a dezvăluit Recorder despre Marius Voineag
Liviu Lascu, fost şef de secţie militară la DNA, şi o procuroare DNA care a vorbit cu Recorder sub anonimat au susţinut că încă de la venirea în instituţie, procuorul-şef al DNA Marius Voineag a pretins „controlul asupra dosarelor”.
„Asta nu s-a întâmplat niciodată la fosta conducere”, a povestit Lascu.
Procuroarea cu identitate protejată de Recorder a povestit că de la numirea lui Voineag ca procuror-şef li s-a cerut procurorilor de caz să îi raporteze şefului DNA fiecare cerere făcută către judecătorul de drepturi şi libertăţi.
Cererile către judecătorul de drepturi şi libertăţi se referă în general fie la reţineri, fie la percheziţii sau urmăriri de telefoane şi comunicaţii ale celor urmăriţi în dosare.
Voineag, spune documentarul Recorder, a refuzat cererea de interviu a ziariştilor.
Ce se întâmplă în DNA nu este o situaţie izolată, a spus acelaşi procuroare intervievată sub protecţia anonimatului, cu vocea schimbată. Procuroarea a declarat că: „Starea de resemnare există în întregul sistem judiciar”.
Replica lui Voineag
Contactat de HotNews pentru o reacţie după documentarul Recorder, DNA a trimis luni ordinul dat de Marius Voineag în august 2023 şi dispoziţia dată de Laura Kovesi în august 2013. DNA confirmă că ordinul există şi-l face public. Dar instituţia spune că ordinul procurorului-şef Marius Voineag are un alt înţeles şi un alt efect decât susţin procurorii şi că „o dispoziţie similară” a dat şi Laura Kovesi.
DNA susţine că ordinul nu a amânat şi nu a influenţat etape ale urmăririi penale.
„Controlul ierarhic nu a vizat oportunitatea administrării mijlocului de probă în procesul penal. De altfel, în conţinutul ordinului s-a indicat că măsurile de comunicare pe cale ierarhică se vor efectua fără a întrerupe sau afecta circuitul legal şi regulamentar de sesizare al judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa competentă şi, respectiv, punerea în executare a măsurilor autorizate”.
În plus, DNA susţine că dacă cei cu care lucrează procurorii pot afla că urmează acţiuni în dosar acest lucru e normal să-l poată şti şi procurorul-şef al DNA, „care are pârghia infirmării lor”.
