Papa Francisc a murit la vârsta de 88 de ani. Vaticanul a anunţat că luni, la ora 07:35 (ora locală), liderul Bisericii Romano-Catolice „s-a întors în casa Tatălui”, în reşedinţa sa, Casa Santa Marta. A fost primul papă latino-american din istoria Bisericii.
Conform tradiţiei, decesul pontifului a fost confirmat de şeful departamentului de sănătate al Vaticanului şi de cardinalul camerlengo, Kevin Joseph Farrell, care îndeplineşte rolul de administrator al Sfântului Scaun, potrivit BBC.
Papa Francisc a dorit o ceremonie funerară modestă. În 2024, acesta a simplificat ritualurile de înmormântare. Nu va exista o vizionare privată pentru cardinali, ci doar una publică, în Bazilica Sfântul Petru, după o procesiune condusă de cardinalul camerlengo. Sicriul va rămâne aşezat simplu, fără a fi ridicat pe un piedestal.
Conform tradiţiei, Papa va fi înmormântat alături de obiecte simbolice ale pontificatului său: „pallium” – veşmântul specific pontifului şi arhiepiscopilor mitropolitani, „rogito” – documentul ce rezumă momentele importante ale pontificatului, şi pungi cu monede din argint, aur şi cupru, corespunzătoare numărului de ani în care a condus Biserica.
Într-un interviu din 2023, Papa Francisc a declarat că are pregătit locul de veci în Bazilica Sfânta Maria Major, o biserică situată aproape de gara centrală a Romei, considerată teritoriu al Vaticanului.
După deces, cardinalul camerlengo va sigila apartamentul pontifical din Casa Santa Marta şi va distruge inelul Papei, folosit pentru sigilarea documentelor, în faţa Colegiului Cardinalilor. Astfel începe perioada „Sede vacante”, când tronul papal rămâne vacant şi se pregăteşte conclavul pentru alegerea noului Papă.
135 de cardinali cu vârsta sub 80 de ani sunt eligibili să participe la vot. Dintre aceştia, 108 au fost numiţi de Papa Francisc, ceea ce poate influenţa alegerea unui succesor cu o viziune similară privind o Biserică mai deschisă şi incluzivă. Totuşi, majoritatea cardinalilor votanţi sunt din Europa, reflectând o tradiţie de secole.
După înmormântare, decanul Colegiului Cardinalilor, Giovanni Battista Re, va avea la dispoziţie între 15 şi 20 de zile pentru a convoca conclavul la Roma. Pe durata acestuia, cardinalii vor locui în Casa Santa Marta şi vor merge zilnic la Capela Sixtină, unde, în condiţii stricte de izolare, va avea loc procesul de vot.
Conclavul este caracterizat de secret absolut. După prima rundă de vot din prima zi, urmează până la patru runde zilnic. Alegerea unui nou Papă necesită o majoritate de două treimi. Buletinele de vot sunt arse după fiecare tur, iar fumul care iese pe hornul Capelei Sixtine indică stadiul alegerii: negru pentru vot nereuşit, alb pentru desemnarea noului Suveran Pontif.
Dacă, după 33 de tururi de scrutin, nu se ajunge la un rezultat, se organizează un vot final între cei doi candidaţi cu cele mai multe voturi, fiind necesară în continuare o majoritate de două treimi.
După acceptarea funcţiei, noul Papă îşi alege numele. Papa Francisc a explicat că şi-a luat numele în onoarea Sfântului Francisc de Assisi, inspirat de îndemnul cardinalului Claudio Hummes: „Nu-i uitaţi pe săraci”.
Noul Suveran Pontif este condus în „Camera lacrimilor”, unde primeşte veşmintele papale. Alegerea stilului vestimentar poate semnala direcţia pontificatului. Papa Francisc, de exemplu, a optat pentru o sutană albă simplă, refuzând mantia roşie tradiţională.
În final, noul Papă se va prezenta credincioşilor din întreaga lume de pe balconul Bazilicii Sfântul Petru, prin anunţul tradiţional: „Annuntio vobis gaudium magnum… habemus papam!”
