Proiectul de reconstrucţie totală a Planşeului Unirii – placa uriaşă de beton ce acoperă Piaţa Unirii din centrul Bucureştiului – intră pe ultima sută de metri. În timp ce documentele pentru autorizarea lucrărilor de construire au fost depuse deja atât la Primăria Capitalei, cât şi la Primăria Sectorului 3, primarul Daniel Băluţă a semnat astăzi, 19 august a.c., la sediul Guvernului României, contractul de finanţare în valoarea de aproximativ 750 de milioane de lei.
Documentaţia a fost semnată, în prezenţa prim-ministrului Marcel Ciolacu şi a viceprim-mistrului Marian Neaşcu, alături de Adrian-Ioan Veştea, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi reprezintă o dovadă de necontestat a faptului că, Bucureştiul poate fi cu adevărat o capitală europeană modernă, în care siguranţa cetăţenilor ei este pe primul loc, mai ales atunci când autorităţile lucrează împreună.
Anterior semnării propriu-zise a contractului de finanţare pentru reconstrucţia Planşeului Unirii, prim-ministrul Marcel Ciolacu a punctat faptul că această investiţie este neapărat necesară pentru siguranţa milioanelor de oameni care traversează, zilnic, centrul Bucureştiului.
„Îi mulţumesc mult domnului Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4, una dintre cele mai active administraţii locale din România. Alături de specialişti, Primăria Sectorului 4 a identificat cele mai bune variante pentru refacerea unui nod de infrastructură complex din inima Capitalei, un nod vital pentru siguranţa celor aflaţi în trafic, dar şi a întregii zone. Ştiu că nu este un proiect uşor. În plus pe parcursul lucrărilor vom avea o perioadă de restricţii de trafic. De aceea este esenţial ca lucrările să fie realizate rapid şi în termenele stabilite”, a susţinut Marcel Ciolacu.
La rândul său, edilul Sectorului 4 a precizat importanţa proiectului de regenerare urbană a întregii zone aferente Pieţei Unirii.
„Prin alocarea resurselor financiare de către Guvern, rezolvăm, după aproape un secol, una dintre cele mai mari provocări ale infrastructurii Bucureştiului, din chiar centrul Capitalei. Experţii au semnalat, la timp, cât de gravă este provocarea generată de starea Planşeului Unirii, iar responsabilitatea noastră este de a găsi rapid cea mai bună şi mai durabilă soluţie. De aceea mă bucur că împreună, noi, autorităţile locale ale Sectorului 4 şi Executivul, putem pune în siguranţă centrul Bucureştiului, printr-o investiţie importantă, care rezolvă una dintre cele mai complexe lucrări de infrastructură de după Revoluţie. De acum, intrăm într-o scurtă etapă birocratică, a documentelor de autorizare a lucrărilor, însă sunt convins că vom putea începe aceste activităţi cel târziu, la 1 octombrie”, a declarat Daniel Băluţă.
Primarul Sectorului 4 a menţionat şi faptul că, până la finalul anului în curs, nu vor fi restricţionate, din cauza lucrărilor, nici circulaţia auto, nici cea pietonală, în zona Piaţa Unirii. „Indiferent de momentul de debut al lucrărilor, nu vom restricţiona, cel puţin până la finalul anului, cirulaţia auto şi cea pietonală, întrucât, mai întâi, utilajele vor ajunge în zona fântânilor arteziene şi a spaţiior verzi adiacente acestora. Se va lucra în trei schimburi, pentru ca proiectul să fie finalizat la termen”, a susţinut edilul.
Reamintim faptul că Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti şi-a asumat proiectul de refacere din temelii a Planşeului Unirii, obiectiv de infrastructură strategică a Capitalei, inclus de către specialişti în clasa tehnică IV, nesatisfăcător.
Proiectul ce urmează să debuteze cel târziu pe data de 1 octombrie a.c. vizează înlocuirea structurii existente, care a suferit modificări/degradări structurale semnificative în cei aproape 100 de ani de existenţă, cu una nouă, modernă şi performantă, care să răspundă tuturor cerinţelor de trafic şi fiabilitate, dar şi capacităţii de tranzit a debitelor de apă de pe râul Dâmboviţa.
Pentru aceasta, specialiştii vor implementa soluţii tehnice prin care să elimine deficienţele grave identificate în urma expertizelor tehnice efectuate în cursul anului trecut şi anume:
- armături corodate, beton exfoliat, reduceri de secţiune, vegetaţie acvatică pe faţa betonului şi defecte de faţă văzută la riglele cadrelor;
- grinzi secundare (nervuri) demolate, zone care se presupune că au fost refăcute în cofraj metalic nerecuperat şi care sunt într-o stare avansată de coroziune;
- grinzi secundare (nervuri) cu secţiune de rezistenţā puternic afectată, console scurte la cadrele de rost distruse în întregime ca urmare a infiltraţiilor de apă în rosturi;
- beton exfoliat, armături corodate şi infiltraţii locale în placa de beton a planşeului; defecte de execuţie şi lucrări executate necorespunzător efectuate cu ocazia diverselor intervenţii la planşeu;
- degradări la partea carosabilă a străzilor de deasupra planşeului, guri de scurgere, borduri, trotuare pietonale şi parapete.
În acelasi timp, specialiştii angrenaţi în derularea acestui proiect, vor proiecta şi lucrările necesare pentru consolidarea Pasajului Unirii, încadrat, de asemenea, în clasa tehnică IV – nesatisfăcător, din cinci posibile. Soluţiile tehnice vor avea în vedere reabilitarea structurii de rezistenţă a tunelului rutier, prin cămăşuirea şi armarea pereţilor existenţi, precum şi refacerea integrală a suprastructurii prezente.
De la luarea în administrare, în aprilie 2022, Pasajul Unirii a fost pus în siguranţă în cadrul primei etape a lucrărilor de consolidare a acestui obiectiv de infrastructură, folosit zilnic de peste 60.000 de autoturisme. Astfel, a fost înlăturat pericolul ca bucăţi de beton din plafonul tunelului rutier să se mai desprindă şi să cadă peste autoturismele care circulau prin pasaj. Totodată, constructorii au izolat infiltraţiile de la nivelul carosabilului, au închis fisurile din pereţii interiori ai pasajului, prin injectarea unor mortare speciale, pe care, ulterior, i-au îmbrăcat cu peste 3.000 de panouri metalice. Mai mult, pentru a creşte vizibilitatea în tunel, au fost montate 498 de corpuri de iluminat, bandă LED pe o suprafaţă de 4 kilometri, şi 150 de proiectoare (pe rampă). Tunelul rutier a fost dotat şi cu un performant sistem de ventilaţie, compus din 60 de ventilatoare, pentru evacuarea de îndată a noxelor şi a fumului, cu două defibrilatoare automate pentru situaţii de urgenţă, precum şi cu amplificatoare pentru semnalul de telefonie mobilă.
Toate aceste elemente, componente ale sistemului de siguranţă montat în Pasajul Unirii, urmează a fi demontate odată cu debutul lucrărilor de consolidare, conservate şi reaşezate pe poziţiile actuale, după ce constructorii vor finaliza acest proiect.
Totodată, în paralel, în cadrul lucrărilor mai sus menţionate, întreaga zonă de suprafaţă din Piaţa Unirii va fi reamenajată peisagistic, cu spaţii verzi, piaţete, zone pietonale şi alte soluţii inovative, care să transforme arealul într-un reper urban pentru Bucureşti, cât mai atractiv, atât din punct de vedere al interacţiunii sociale şi al petrecerii timpului liber, cât şi turistic.
(Elena Andrei)
