Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, acuză autorităţile române că nu au avut nicio poziţie la dezbaterile de la Bruxelles, de săptămâna trecută, cu privire la proiectul de propunere de revizuire a regulamentelor de proiectare ecologică pentru cazanele cu combustibil solid (Regulamentul 2015/1189) şi pentru încălzitoarele locale cu combustibil solid (Regulamentul 2015/1185).
'România este ţara din UE care are cei mai mulţi consumatori care se încălzesc cu combustibil solid (lemn în principal), aspect care ar fi determinat în mod normal ca România să fie principala voce din UE privind modificarea normelor EcoDesign pentru echipamentele de încălzire cu combustibil solid. Dar România nu a avut nici o poziţie la această normă. Normă care săptămâna trecută ar fi fost aprobată, dacă nu exista opoziţia cehilor şi nemţilor', susţine preşedintele AEI într-o analiză.
Potrivit acestuia, noile reguli propuse de Comisia Europeană pentru cazanele şi încălzitoarele locale pe combustibil solid aduc schimbări majore faţă de situaţia actuală, vizând în principal creşterea eficienţei energetice, reducerea emisiilor poluante, îmbunătăţirea durabilităţii produselor şi protecţia consumatorilor, scrie Agerpres.
'Cerinţele sugerate nu sunt justificate de un studiu care evaluează impactul asupra mediului, economic şi tehnologic al modificărilor propuse, care să ofere date clare cu privire la beneficiile măsurilor propuse, inclusiv câştigurile de mediu sau economice pentru cetăţeni. Aceste beneficii ar trebui comparate cu impactul economic preconizat şi sarcina financiară a modificărilor necesare', arată Chisăliţă.
Conform Strategiei Energetice a României, citată de specialistul în energie, în România există un total de circa 8,5 milioane locuinţe, din care aproximativ 7,5 milioane sunt locuite. Majoritatea locuinţelor locuite din România (47%) sunt încălzite cu lemne (marea majoritate în mediul rural).
Preşedintele AEI spune că noile cerinţe ar putea face ca preţurile cazanelor şi ale încălzitoarelor să crească semnificativ, ceea ce ar putea încetini înlocuirea echipamentelor vechi şi ineficiente. Astfel, românii ar putea fi forţaţi să folosească în continuare sisteme poluante, deoarece nu şi-ar permite unele mai moderne, fiind penalizaţi prin impozite şi taxe, dar mai ales condamnaţi să achite de costuri mari pentru cantitatea mai mare de lemn necesar a fi folosit pentru încălzire.
Proiectul de propunere de revizuire a regulamentelor de proiectare ecologică pentru echipamentele care folosesc pentru încălzire lemn şi cărbune stabileşte că echipamentele folosite trebuie să aibă o eficienţă de minimum 82% pentru cazane şi 60% pentru sobe. În opinia lui Chisăliţă, această schimbare înseamnă că producătorii vor trebui să îmbunătăţească tehnologia de ardere, ceea ce ar duce la creştere semnificativă a preţurilor echipamentelor (cazane şi sobe pe lemne). În prezent, cazanele pe combustibil solid trebuie să aibă o eficienţă de cel puţin 77%, iar sobele pot funcţiona cu randamente de 50%.
Documentul stabileşte, totodată, o creştere a eficienţei energetice minime la 82%, care ar duce la temperaturi mai scăzute ale gazelor de ardere, ceea ce ar favoriza condensarea şi ar putea provoca prăbuşirea unor bucăţi ale hornului, înfundarea acestuia şi incendii datorită coşurilor de fum. 'Dacă s-ar introduce sisteme de condensare pentru a preveni acest risc, preţul unui cazan s-ar putea dubla. În acelaşi timp ar trebui refăcute toate coşurile de fum al tururor imobilelor care folosesc ca şi încălzire lemne de foc', spune specialistul.
Proiectul de revizuire mai prevede că particulele fine emise prin ardere vor trebui reduse la un maximum de 3 mg/metri cubi, iar oxizii de azot nu vor putea depăşi 200 mg/metri cubi. În prezent, normele actuale sunt mai permisive, iar pentru oxizii de azot (NOx) nu există limite. 'Acest lucru va forţa producătorii să implementeze sisteme mai avansate de filtrare a emisiilor, complexe şi scumpe, cum ar fi filtre electrostatice şi catalizatoare. Aceste tehnologii ar creşte atât costurile iniţiale, cât şi cheltuielile de întreţinere ale echipamentelor care folosesc lemn sau cărbune pentru încălzire', afirmă preşedintele AEI.
O altă prevedere se referă la sistemele automate de control al arderii. 'Aceasta ar presupune instalarea unor senzori, servomotoare şi sisteme electronice complexe chiar şi în sobele pe lemne existente, ceea ce ar duce la costuri ridicate şi la necesitatea de a le conecta la reţeaua electrică, în condiţiile în care în România sunt 5700 de imobile care nu au energie electrică', a explicat Dumitru Chisăliţă.
