Unul dintre subiectele de la summitul UE de la Bruxelles de acum o săptămână a fost lăsat în afara atenţiei opiniei publice din Bulgaria, deşi este important. Principala ştire pentru consum intern (bulgar-n.r.) de acolo a fost că premierul demisionar Nikolai Denkov a atenuat tonul şi a deschis uşa pentru continuarea discuţiilor între PP-DB şi GERB pentru formarea unui guvern (deşi, până la urmă, acestea au eşuat din nou).
Cu toate acestea, subiectele-cheie au fost legate de politica de apărare, liderii europeni dând un semnal clar de sprijin pentru industria de apărare a Uniunii. Ei au insistat ca Banca Europeană de Investiţii să fie mai flexibilă în politica sa de creditare a companiilor de apărare. Până acum, ea a văzut riscuri serioase în astfel de investiţii. În acelaşi timp, şefii de stat nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la problema finanţării europene comune a armelor pentru Ucraina. O posibilă opţiune discutată a fost ca acest lucru să se întâmple printr-un nou împrumut al UE. Cu toate acestea, un lucru a fost sigur – pentru prima dată, alegerile vor avea loc în timp de război, iar apărarea va fi o temă centrală, arartă o analiză a portalului bulgar KAPITAL, preluată de Rador Radio România şi Profit.ro.
Ceea ce nu a fost făcut public este faza avansată a negocierilor pentru poziţiile din următorul mandat. Că Ursula von der Leyen va reveni la cârma Comisiei Europene a fost clar pentru toţi de la masa ovală din Consiliu. Este foarte probabil ca Roberta Metsola să obţină din nou sprijin pentru a conduce Parlamentul European. Şi cărţile pentru portofoliile celor mai influenţi comisari europeni sunt deja pe masă. În acest stadiu, noul post-cheie de comisar pentru apărare are şanse mari să ajungă în Europa de Est, împărtăşesc două surse independente şi bine informate de la Bruxelles.
Şi deşi, având în vedere situaţia politică, acest lucru pare îndepărtat şi nerealist, Bulgaria se află pe lista ţărilor cu oarecare şanse de a obţine asta.
Cine şi unde se află în această cursă?
Potrivit surselor revistei „Kapital”, la Bruxelles s-a discutat că noul comisar pentru apărare ar trebui să meargă într-una dintre ţările cele mai apropiate de front – Bulgaria, România sau Polonia (Slovacia şi Ungaria, evident, nu sunt o opţiune din cauza puternicei lor poziţii pro-ruse). Aceasta nu este o surpriză, pentru că cele trei ţări au fost şi cele mai afectate de valul de refugiaţi ucraineni, de criza energetică şi de dependenţa de combustibilul rusesc, precum şi de importul de produse agricole din Ucraina, care a avut un impact puternic asupra pieţelor lor. Pentru că se află pe flancul estic al NATO, ele sunt şi în prima linie dacă războiul escaladează.
Au existat zvonuri că preşedintele român Iohannis, care are apetit pentru cea mai înaltă poziţie din NATO, îşi foloseşte campania de secretar general pentru a obţine un loc mai înalt în noul mandat al UE. Înfiinţarea în România a celei mai mari baze NATO din Europa, care este estimată la 2,5 miliarde de euro, este şi acesta un pas în această direcţie. Ţara alocă 2,5% din PIB pentru apărare (deşi anul trecut a reuşit să cheltuiască doar 1,6% din ceea ce era planificat). Mandatul lui Iohannis de preşedinte expiră însă după repartizarea oficială a posturilor în UE, iar acest lucru îi reduce şansele. Potrivit surselor revistei “Kapital”, Ursula von der Leyen a invitat personal un politician român de rang înalt să conducă domeniul agricultură în următoarea Comisie Europeană.
În acelaşi timp, şi Polonia pare o alegere logică pentru apărare. Investea deja 2,4% din PIB în apărare, înainte de războiul din 2022, fiind a treia în NATO, după SUA şi Grecia. În acest moment, Polonia alocă mai mult de 4% din PIB, iar scopul său este crearea celei mai mari armate terestre din Europa. Pe de altă parte, poziţiile radicale faţă de Rusia, precum şi dificultăţile cu care se confruntă în prezent premierul Donald Tusk pentru a promova reformele necesare în ţară (şi opoziţia puternică a conducătorilor de până de curând de la Lege şi Justiţie) destabilizează eforturile de a se reveni la statul de drept şi de a se reduce şansele pentru postul european.
Cu toate acestea, există un „dar”. Potrivit directorului adjunct al Consiliului European pentru Politică Externă, Vesela Cherneva, este prea devreme să vorbim despre acest post, întrucât ar trebui ca lucrurile să fie clare abia la sfârşitul lunii iunie. Cu toate acestea, pentru ea există în mod clar politicieni proeminenţi şi experimentaţi, cu şanse mari pentru acest post. „Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a vizat direct poziţia şi va fi dificil de omis”, crede Cherneva. Apropo, el a fost unul dintre puţinii politicieni europeni care au reacţionat pozitiv la comentariile recente ale preşedintelui francez Emmanuel Macron despre posibila desfăşurare a trupelor occidentale în Ucraina.
Bulgaria şi-a arătat solidaritatea cu Ucraina şi, deşi capacităţile sale militare sunt mult în urma celor din Polonia şi România, ea continuă să joace un rol important în ajutorul pentru Ucraina. Există două riscuri pentru Bulgaria pentru a obţine această poziţie – instabilitatea politică şi atitudinile pro-ruse.
De ce este important postul de comisar european pentru apărare?
Este o regulă nerostită în UE că fiecare ţară tinde spre un sector care este, de asemenea, important pentru ea. De exemplu, România a administrat dezvoltare regională şi banii de coeziune în 2014 – 2019, prin Corina Creţu, iar în prezent deţine politica de transport (2019 – 2024), prin Adina Vălean. Nu întâmplător ţara a început să construiască autostrăzi şi căi ferate în ultimul deceniu şi a primit recent permisiunea pentru un nou pod peste Dunăre lângă Ruse.
Polonia, la rândul ei, deţine agricultura în acest moment, iar Janusz Wojciechowski a fost printre iniţiatorii unui grant pentru producătorii agricoli în regiune după începerea războiului din Ucraina.
Un alt exemplu din Portugalia – pe vremea lui Carlos Moedas, care deţinea portofoliul pentru ştiinţă şi inovare în CE, ţara sa a devenit unul dintre cei mai mari beneficiari ai programului Orizont 2020.
Pentru Bulgaria, postul de comisar european nu a adus niciodată beneficiile pe care le-ar putea avea. Kristalina Gheorghieva a fost o expertă incontestabilă privind politicile bugetare ale Uniunii, dar poziţiile sale de la Bruxelles nu au reuşit să deschidă Bulgariei porţile spre zona euro şi Schengen, de exemplu – corupţia s-a dovedit a fi un argument mai puternic aici. Pe de altă parte, portofoliul digital al Mariei Gabriel şi, ulterior, concentrarea sa pe ştiinţă, educaţie şi sport au rămas îndepărtate şi neînţelese de publicul bulgar. Bulgarii încă nu ştiu ce reprezintă cel mai mare program de finanţare pentru ştiinţă şi inovare „Orizont”, cum să ne creştem capacitatea în acesta şi să începem să primim sprijin pentru proiecte cu valoare adăugată mare. În acelaşi timp, dacă Bulgaria se află într-adevăr într-o concurenţă strânsă pentru una dintre cele mai importante poziţii în următoarea Comisie Europeană – cea pentru apărare, aceasta ar aduce deja o vizibilitate puternică şi o bună poziţionare ţării în rândul celorlalte 26 de ţări. Beneficiile din aceasta sunt obţinerea mai multor investiţii pentru apărare în companiile bulgare şi întărirea armatei bulgare. Ar câştiga evetual şi încrederea partenerilor noştri pentru a se atinge obiectivele Bulgariei în Europa.
Potrivit lui Vesela Cherneva, următorul comisar ar trebui desemnat în funcţie de expertiza sa pentru ocuparea sectorului (indiferent dacă va fi apărare, energie, politică socială sau altul). „Dacă Bulgaria vizează un anumit domeniu, trebuie să propună o persoană cu profilul cel mai potrivit, indiferent de gen şi apartenenţă politică. Este necesar să ne gândim strategic la ce candidatura ar avea cel mai mare succes în această competiţie”.
În orice caz, există probabilitatea ca această decizie să fie luată de următorul guvern interimar, iar acest lucru ridică întrebarea că nominalizarea trebuie să aibă loc printr-o procedură clară şi o dezbatere publică cu partidele care ar putea avea legătură cu puterea în următorii ani.
