Ţara se confruntă cu necesitatea de a reduce 20% din locurile de muncă din administraţia publică, concomitent cu creşterea TVA şi a accizelor. Guvernul va avea de înfruntat greutăţi, scrie POLITICO într-un amplu material dedicat României.
Noul guvern se pregăteşte pentru ”un botez al focului”, deoarece măsurile sale drastice de reducere a celui mai mare deficit bugetar din UE sunt susceptibile de a provoca o reacţie dură.
Printre ideile cu potenţial inflamator luate în considerare în a şasea cea mai populată ţară din UE se numără reducerea cu 20% a locurilor de muncă din administraţia publică - cel puţin 167 000 de persoane -, majorarea taxei pe valoarea adăugată şi crearea unei noi taxe pe jocurile de noroc.
Deficitul a ajuns la 9,3 % din produsul intern brut în 2024, iar dacă nu va fi redus, ratingul suveran al ţării ar putea fi retrogradat. Acest lucru ar duce la creşterea costurilor de împrumut şi, eventual, la mărirea în continuare a deficitului. De asemenea, România riscă suspendarea fondurilor UE de dezvoltare regională şi post-pandemice.
O coaliţie de patru partide condusă de prim-ministrul liberal Ilie Bolojan tocmai a depus jurământul la 23 iunie, iar reacţiile au început deja.
Funcţionarii publici care lucrează în clădirea care găzduieşte biroul prim-ministrului au protestat vineri împotriva proiectului de lege care ar reduce bonusurile şi numărul de zile libere suplimentare pentru cei care lucrează în condiţii periculoase, a raportat Digi24. Guvernul a amânat o discuţie pe această temă pe fondul solicitărilor de discuţii sindicale.
Comisia Europeană a cerut României să îşi reducă deficitul la 2,8% din PIB până în 2030 într-un proiect de recomandare care urmează să fie discutat în cadrul unei reuniuni a miniştrilor economiei şi finanţelor din 8 iulie.
Atingerea acestui obiectiv va fi dureroasă. În plus faţă de reducerea funcţiilor publice, sunt aşteptate noi taxe pe jocurile de noroc şi creşteri ale accizelor, conform unui proiect de plan guvernamental.
Noul guvern intenţionează, de asemenea, să crească impozitul pe profit şi dividende de la 10% la 16% şi să majoreze cota TVA pentru lemn de foc şi alte produse energetice de la 5% la 9%. Alte cote reduse de TVA, cu excepţia alimentelor şi medicamentelor, ar urma să crească la 19 la sută.
„Această corecţie este atât de extinsă, atât de profundă, încât durerea nu poate fi evitată”, a declarat Daniel Dăianu, un fost ministru de finanţe care prezidează Consiliul Fiscal al României, care consiliază guvernul pe probleme bugetare. El a adăugat că echilibrarea va fi „o zi a socotelii” pentru România.
De asemenea, noul guvern intenţionează să reevalueze proiectele de investiţii şi să limiteze programele de sprijin guvernamental la cele care ar creşte exporturile, ar scădea importurile şi ar crea valoare adăugată.
„Trebuie să convingem românii, finanţatorii internaţionali şi Comisia să se unească în acest efort pentru a evita o retrogradare [a ratingului suveran] care ar declanşa o situaţie mai complicată şi mai dureroasă pentru România”, a declarat reporterilor ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Ana Otilia Nuţu, analist de politici publice în cadrul think tank-ului Expert Forum din Bucureşti, a declarat că este dificil pentru guvern „să vândă austeritate atunci când vezi aceleaşi feţe obosite în guvern [împotriva cărora] oamenii au votat masiv”.
Noul guvern cuprinde trei din cele patru partide care au supravegheat creşterea deficitului bugetar în ultimii ani: social-democraţii de centru-stânga, liberalii de centru-dreapta şi partidul minorităţii maghiare UDMR.
Siegfried Mureşan, un membru liberal al Parlamentului European, a declarat că Bolojan a demonstrat o capacitate de a gestiona cu succes reducerile bugetare în calitate de primar al oraşului Oradea din nord-vestul ţării.
„Ilie Bolojan are un adevărat palmares reformist”, a spus Mureşan. „A eficientizat instituţiile pe care le-a condus, a redus numărul funcţionarilor publici”.
Nuţu de la Expert Forum a spus că măsurile de austeritate vor fi „teribil de nepopulare” dacă guvernul nu reduce cheltuielile publice inutile, cum ar fi pensiile mari pentru foştii funcţionari publici. „Oamenii vor fi foarte furioşi şi vom continua să vedem, la următoarele alegeri, că vor spulbera pe toată lumea”, a spus ea, prezicând o potenţială creştere suplimentară a populismului de extremă dreapta.
Nuţu şi Dăianu au indicat eforturile de a colecta mai mult TVA ca fiind un domeniu care ar putea aduce câştiguri semnificative în reducerea deficitului.
Diferenţa dintre veniturile potenţiale totale din TVA şi ceea ce autorităţile fiscale române au colectat în 2022 a fost de 8,5 miliarde de euro - sau mai mult de 30% din totalul care ar putea fi colectat, potrivit celor mai recente date ale Comisiei.
„Va exista o intervenţie în forţă în acest domeniu”, a declarat Victor Negrescu, membru social-democrat al Parlamentului European.
Autoritatea fiscală din România trebuie să se digitalizeze pentru a viza evaziunea, a spus el, adăugând că mulţi oameni desfăşoară activităţi economice neînregistrate şi nu plătesc impozitele datorate.
Preşedintele Nicuşor Dan intenţionează să discute despre evaziunea fiscală ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale cu cei mai importanţi oficiali din domeniul securităţii naţionale a României în cadrul unei reuniuni care va avea loc luni.
Dăianu, din cadrul Consiliului Fiscal, a declarat că noul guvern trebuie încă să realizeze o evaluare a impactului majorităţii măsurilor pe care le are în vedere. Dar, într-un scenariu pozitiv, acestea ar putea aduce deficitul bugetar al României sub 8% din PIB până la sfârşitul anului, a prezis el.
„Cifrele sunt încă aproximative, dar cred că România va evita o retrogradare”, a spus Dăianu.
