Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, le cere partidelor să îşi asume politic proiectul Legii salarizării şi să îl trimită în Parlament, chiar dacă nu sunt de acord cu forma propusă de minister. El avertizează că România are nevoie oricum de o lege a salarizării unitare, indiferent de termenul stabilit prin PNRR.
Dragoş Pîslaru spune că proiectul actual poate fi modificat şi că nu consideră o problemă reluarea unor discuţii în Parlament.
Ministrul susţine însă că orice nouă variantă trebuie să păstreze un echilibru între domeniile din sectorul public şi să ţină cont de banii disponibili la buget.
Potrivit lui Pîslaru, creşterea salariilor într-un anumit sector nu poate fi făcută fără a lua în calcul efectele asupra celorlalte domenii şi asupra investiţiilor publice.
„Dacă nu le place versiunea de proiect pe care au văzut-o, să facă un exerciţiu de a pune un proiect în dezbatere parlamentară”, a transmis ministrul interimar al Muncii.
Pîslaru: „Dacă au idei mai bune, să le pună pe masă”
El le-a cerut partidelor să depună proiectul în Parlament şi să îl modifice dacă au soluţii mai bune.
„Chiar dacă nu le place proiectul ăsta, să îl depună ca propunere şi să-l lucreze în Parlament, ca să vedem dacă dumnealor au nişte idei mai bune”, a spus Pîslaru.
„Salarizare unitară tot trebuie să facem”
Ministrul susţine că adoptarea unei noi legi a salarizării nu ar trebui privită exclusiv prin prisma banilor din PNRR.
„Indiferent de jalonul din PNRR, salarizare unitară tot trebuie să facem”, a afirmat Pîslaru.
El consideră că, în cazul în care proiectul nu este adoptat până la termenul stabilit, partidele ar trebui cel puţin să demonstreze că există un proiect aflat în Parlament şi că procesul legislativ este în desfăşurare.
Pîslaru afirmă că această variantă ar transmite un semnal atât Comisiei Europene, cât şi agenţiilor de rating.
Ministrul interimar al Muncii susţine că o parte dintre partide, în special PSD şi, într-o anumită măsură, UDMR, se tem de costul politic al unor eventuale nemulţumiri în sectorul public.
El a mai precizat că actuala variantă a proiectului a fost construită după aproximativ trei luni de analiză şi că propunerea trebuie să se încadreze în limita de aproximativ 12 miliarde de lei, sau chiar mai puţin, pentru cheltuielile salariale.
