O amplă campanie pentru recunoaşterea legală a parteneriatului civil în România a ajuns oficial în Parlament. MOZAIQ a depus o petiţie semnată de peste 100.000 de persoane, prin care solicită adoptarea unei legislaţii care să ofere protecţie juridică tuturor cuplurilor necăsătorite.
Reprezentanţii organizaţiei spun că iniţiativa urmăreşte să garanteze drepturi esenţiale pentru partenerii care trăiesc împreună fără a fi căsătoriţi, indiferent de orientarea sexuală. Printre beneficiile vizate se numără dreptul la moştenire, statutul de aparţinător în spitale, accesul la pensie de urmaş, protecţia bunurilor comune, asigurarea medicală, posibilitatea contractării unui credit comun sau dreptul la şedere şi liberă circulaţie.
Potrivit datelor prezentate de activişti, în România există în prezent peste 360.000 de cupluri care trăiesc în concubinaj, majoritatea fiind heterosexuale.
Preşedintele MOZAIQ, Vlad Viski, a declarat la Palatul Parlamentului că societatea românească este pregătită pentru o astfel de schimbare legislativă şi a cerut parlamentarilor să trateze subiectul ca pe o necesitate socială reală.
„Am venit astăzi în Parlament alături de membri din societatea civilă, creatori de conţinut, profesori universitari, pentru a depune o petiţie care a strâns peste 100.000 de semnături pentru legalizarea parteneriatelor civile în România. Astăzi, în România, există peste 360.000 de cupluri necăsătorite care trăiesc în concubinaj, majoritatea heterosexuale şi noi cerem Parlamentului României şi specific preşedintelui Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, să legalizeze parteneriatul civil în România. Astăzi, 5,8 milioane de români susţin legalizarea parteneriatelor civile în România”, a afirmat acesta.
Activistul a atras atenţia şi asupra faptului că România a fost deja condamnată atât la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât şi la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru lipsa unei forme de recunoaştere legală a cuplurilor necăsătorite. În prezent, România se numără printre ultimele trei state membre ale Uniunii Europene care nu oferă niciun cadru juridic pentru astfel de relaţii.
La eveniment a participat şi activista Alina Greavu, care a subliniat că solicitările comunităţii nu reprezintă privilegii speciale, ci drepturi elementare de protecţie socială şi juridică.
„Vorbim despre dreptul unor oameni care locuiesc împreună, care se iubesc, care au înfiinţat cupluri şi familii de ani de zile, care doresc să-şi lase o moştenire să beneficieze de o pensie de urmaş, să poată să aibă parte de o protecţie în cazul bunurilor comune. Lucrurile pe care noi le cerem nu sunt privilegii, sunt nişte chestiuni de bază, mai ales într-o ţară în care, după cum ştim, nu suntem scutiţi de taxe, nu suntem scutiţi de impozite, ci suntem scutiţi de drepturi. Atât timp cât noi toţi, în faţa legii, ne plătim contribuţiile, de ce nu avem şi parte de protecţie, la fel ca toţi cetăţenii?”, a explicat ea.
Pentru a ilustra impactul lipsei unei legislaţii clare, Alina Greavu a oferit şi un exemplu personal. Ea a povestit că partenerul mamei sale nu a putut lua decizii medicale importante atunci când aceasta a trecut printr-o operaţie pe cord, deşi cei doi trăiesc împreună de un deceniu.
„Vreau să intru puţin într-o speţă personală. Mama mea a fost căsătorită când eram eu mică, între timp, este într-o relaţie de 10 ani, într-un concubinaj cu partenerul ei. Anul trecut a trebuit să se opereze la inimă şi a trebuit să vin eu, special, de la Bucureşti la Constanţa să semnez, pentru că iubitul ei, cu care împarte o casă şi o viaţă de atâţia ani, stătea în recepţie fără să poată să o salveze pe mama. Pentru asta avem nevoie de parteneriat civil”, a spus activista.
La rândul său, Sergiu Marinescu a subliniat că România continuă să fie una dintre puţinele ţări europene fără o formă legală de recunoaştere a cuplurilor de acelaşi sex.
În acest context, preşedintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, a declarat recent că, în eventualitatea în care va ajunge premier, ar susţine punerea în aplicare a deciziilor pronunţate de CEDO pe această temă.
„Punctul meu de vedere este că fiecare acasă are dreptul să facă ce vrea, atâta timp cât nu atinge libertăţile celuilalt. Dacă sunt oameni (şi sunt oameni în România) cu orientare sexuală de acest tip, LGBT, este treaba lor şi trebuie să aibă şi ei drepturi, aşa cum au şi ceilalţi (…) Pur şi simplu nu ştiu de ce nu e pusă în aplicare în acest moment”, a declarat Sorin Grindeanu.
