Cererea formulată de România şi adresată Maltei de extrădare a prinţului Paul a fost respinsă de Curtea de Apel, după ce aceasta a constatat un "risc real şi personal" de încălcare a drepturilor fundamentale ale acestuia, relatează The Times of Malta., preluat de News.ro.
Prinţul Paul a fost arestat în aprilie pe baza unui mandat european de arestare şi a fost ţinut în arest timp de două luni până când i s-a acordat eliberarea pe cauţiune.
Prinţul Paul, în vârstă de 77 de ani, a fugit din România în 2020 şi s-a stabilit la Paris, după ce a fost găsit vinovat de restituirea ilegală a unor bunuri imobiliare de lângă Bucureşti, asupra cărora autorităţile au afirmat că şi-a revendicat în mod fals dreptul de proprietate. El a fost condamnat în România la trei ani şi patru luni de închisoare, dar avocaţii săi au susţinut că acuzaţiile penale împotriva sa au fost motivate politic şi că este persecutat politic.
În timp ce locuia la Paris, prinţul Paul a contestat cu succes în faţa instanţelor franceze o cerere similară de extrădare din partea autorităţilor române. (Numai că, la sfârşitul lunii trecute, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit clar că justiţia din Franţa nu a procedat corect în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele fugarului Paul-Philippe al României - n.r.)
Solicitarea autorităţilor române ca Malta să îl extrădeze pe prinţ a fost iniţial respinsă de magistratul Leonard Caruana pe motiv că acesta ar suferi o încălcare a drepturilor fundamentale dacă ar fi trimis înapoi în România. Pe lângă evidenţierea condiţiilor "terifiante" din închisorile româneşti, avocaţii săi au susţinut, de asemenea, că prinţul a fost victima unei persecuţii politice. Această decizie a fost anulată apoi în apel, iar cauza a fost trimisă din nou în faţa magistraţilor pentru ca procedurile să înceapă din nou.
Cea de-a doua instanţă, prezidată de magistratul Donatella Frendo Dimech, a confirmat cererea de extrădare şi nu a analizat aspectele legate de drepturile omului, afirmând că Cadrul juridic al Consiliului European exclude o astfel de posibilitate.
Avocaţii prinţului Paul au iniţiat proceduri separate în faţa instanţelor constituţionale, care au condus la o pronunţare istorică. Cei trei judecători care prezidează Curtea Constituţională au declarat că, în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare, instanţele cu competenţă penală au "datoria de a decide dacă, pe baza probelor, există un risc real ca predarea persoanei căutate să conducă la tratamente inumane şi degradante". Judecătorii au subliniat că orice argument contrar "este greşit". A afirma că instanţele penale nu au competenţa de a se aventura în chestiuni legate de drepturile omului în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare ar duce la "o lipsă de punere în aplicare a legislaţiei europene, inclusiv a Cartei drepturilor omului a UE, ceea ce ar putea avea consecinţe asupra procedurilor", au spus judecătorii constituţionali.
La pronunţarea hotărârii finale de luni, Curtea de Apel Penală, prezidată de judecătoarea Edwina Grima, a făcut referire la această declaraţie constituţională. Într-o hotărâre de 73 de pagini, aceasta a menţionat vârsta, problemele de sănătate şi statutul special al persoanei solicitate, care este un membru al familiei regale române, recunoscut ca moştenitor legitim al tronului în 2012, după ani de dispute. Acest statut, care este "încă supus controversei", părea să fie "în centrul condamnării pronunţate" împotriva lui Paul al Romaniei de către Înalta Curte a României, potrivit judecătoarei.
În lumina preocupărilor europene şi internaţionale cu privire la condiţiile din închisorile din România, "cu un accent special asupra închisorii Bucureşti-Rahova, care a făcut obiectul mai multor cazuri de încălcare a drepturilor omului" şi care urma să îl găzduiască pe Paul al României, instanţa a concluzionat că "riscul real şi personal" de încălcare a drepturilor omului nu poate fi exclus. Prin urmare, instanţa a admis recursul acestuia, a revocat decizia magistraţilor şi a dispus eliberarea lui Paul al României, declarând că, în cazul în care mandatul european de arestare ar fi executat, ar exista un risc real ca acesta să fie supus unui tratament inuman şi degradant.
Avocaţii Jason Azzopardi, Kris Busietta şi Alessandro Farrugia l-au asistat pe prinţul Paul al României.
