Parlamentarii europeni votează miercuri o revizuire a sistemului de migraţie al blocului, pe care centrul politic pro-UE o prezintă drept o dovadă a viabilităţii sale în faţa extremei drepte înainte de alegerile parlamentare din iunie. Reforma a fost cerută, între alte state, şi de Austria, ca o condiţie pentru a accepta România şi Bulgaria în Schengen, relatează Reuters, preluat de News.ro.
După opt ani de certuri între cele 27 de state membre ale blocului, propunerile de compromis stabilesc un echilibru între obligaţiile ţărilor de sosire, precum Italia, şi ajutorul din partea unor destinaţii ţintite de migranţi, ţări bogate precum Germania.
Proiectul intitulat Pactul pentru Migraţie şi Azil promite reducerea timpului de aştepatare pentru procedurile de securitate şi de azil şi creşterea numărului de returnări pentru a reduce imigraţia nedorită din Orientul Mijlociu şi Africa, o prioritate importantă pe agenda UE.
Însă proiectul a fost criticat în mod categoric de partidele anti-imigraţie, eurosceptice şi de extrema dreaptă pentru că nu merge suficient de departe pentru a opri migraţia, în timp ce stânga şi activiştii pentru drepturile omului l-au criticat ca fiind o lovitură majoră dată drepturilor omului.
Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, cel mai înalt oficial care se ocupă de migraţie în cadrul blocului european, se aşteaptă ca majoritatea membrilor Parlamentului European să susţină toate părţile pactului, dar a declarat, totuşi, că nu poate fi sigură de aceasta.
Eşecul adoptării acestui pact ar fi o lovitură pentru centrul politic larg înainte de alegerile europarlamentare, care vor avea loc peste două luni şi în care se aşteaptă ca extrema dreaptă să câştige locuri mai multe.
Migraţia a fost un subiect fierbinte în UE de când peste un milion de persoane - majoritatea refugiaţi sirieni - au sosit pe Marea Mediterană, în 2015, prinzând blocul european nepregătit, confruntat cu scene de haos şi suferinţă.
Până acum, în acest an, peste 46.000 de persoane au intrat în UE prin alte puncte decât cele de trecere obişnuită a frontierei, potrivit datelor ONU, care estimează, de asemenea, că 400 de persoane au pierit în timp ce încercau să ajungă în Europa.
PREOCUPĂRI PENTRU DREPTURILE OMULUI
"Avem o obligaţie faţă de cetăţenii Europei de a arăta că Europa poate funcţiona cu adevărat, că poate da rezultate", a declarat deputata liberală olandeză, Sophie in't Veld, adăugând că va vota pentru cea mai mare parte a pachetului, dar se va abţine la unele părţi. "Dar trebuie să recunoaştem, de asemenea, că există îndoieli şi îngrijorări foarte justificate cu privire la acest pachet şi cred că totul depinde de punerea în aplicare", a spus ea numind principalul risc acela de "detenţie prelungită în condiţii foarte proaste" la frontierele UE.
În timp ce Johansson a spus că revizuirea pactului pentru migraţie funcţionează doar ca un întreg, unii parlamentari din legislativul format din 705 deputaţi au spus prevederile că ar putea fi în continuare puse în aplicare, chiar dacă unele articole nu reuşesc să obţină majoritatea de voturi.
Votul asupra rezoluţiei începe de la ora 1500 GMT (18:00, ora României).
ONG-ul belgian Vluchtelingenwerk Vlaanderen a declarat că reforma este mai rea decât statu quo-ul, deoarece ar permite internarea în azile pe scară largă, inclusiv a copiilor, iar statele membre şi-ar putea cumpăra posibilitatea de a nu mai găzdui noi imigranţi. ONG-ul spune că UE a greşit când a cerut statelor străine să se ocupe de migranţi fără suficiente garanţii privind drepturile omului.
Dacă va fi aprobată de Parlament, revizuirea reglementărilor în domeniul migraţiei va fi aprobată în această lună şi de statele membre. Acestea vor avea apoi la dispoziţie doi ani pentru a o pune în aplicare, deşi analiştii avertizează că nu trebuie aşteptate schimbări majore pe teren peste noapte.
