Ştiinţa materialelor, opto-electronică, tehnologia informaţiei, electrotehnică, energii regenerabile, mediu, nanotehnologii – la o primă vedere par să fie mai degrabă concepte ce te duc cu gândul la Science Fiction, dar reprezintă de fapt ştiinţa din spatele celor 41 de laboratoare care formează CAMPUS – sau Centrul de Cercetări Avansate pentru Materiale, Produse şi Procese Inovative – din cadrul Politehnicii bucureştene. Cofinanţat cu aproape 50 de milioane de euro, bani de la Bruxelles, Centrul este dotat cu echipamente sofisticate şi e la dispoziţia cercetătorilor din Universitate, iar multe din rezultate s-ar putea să le regăsim deja în viaţa de zi cu zi.
Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica Bucureşti, a detaliat într-un interviu pentru emisiunea „Europa. Mi-e bine, ţi-e bine” ce se întâmplă în laboratoarele UPB:
„Avem aplicaţii în zona chimiei nano-tehnologiilor, cu foarte multe legături cu zona medicală. Lucrăm pentru pentru medicină cu diferite aplicaţii, de la piele sintetică la organe realizate în Universitate. La aceste laboratoare producem, în acest moment, organe. Problema majoră nu este a producerii, pentru că am reuşit acest lucru şi le veţi vedea, dar problema mare la care lucrăm în această perioadă - şi colegii noştri vă vor explica - este compatibilizarea. Lucrăm în acest moment la a introduce ADN-ul uman care să compatibilizeze - complet, dacă se poate, sau cât mai mult - organul cu cu primitorul, cu pacientul. Pe de o parte, deci, avem aplicaţii în zona medicală.
