Sorin Grindeanu a fost ales vineri preşedinte plin al PSD, cu o largă majoritate de voturi. A fost singurul candidat.
Structura de conducere a partidului s-a lărgit. Au apărut vicepreşedinţi noi, pe regiuni şi domenii. Explicaţia oficială: o descentralizare internă. Traducerea reală: întărirea legăturilor cu filialele care livrează voturi.
Echipa a fost validată fără opoziţie şi fără fisuri vizibile, iar PSD transmite imaginea unui partid liniştit. Şi de obicei, liniştea înseamnă că toată lumea a primit ceva. Sau urmează să primească.
Un sondaj INSCOP din începutul lui noiembrie arată că PSD a urcat la aproape 20% din intenţia de vot, după ce în vară, social-democraţii aveau doar 14%. Aşadar, partidul a recuperat teren, ceea ce face ca Grindeanu să aibă libertate totală.
Dar întrebarea e: ce va face cu ea?
Ion Cristoiu crede că PSD ar putea rupe coaliţia. Că ar putea ieşi de la guvernare, ca să se repoziţioneze. Puţin probabil.
PSD nu pleacă de la putere dacă nu e obligat. A învăţat lecţia asta. E un partid cu reflexe vechi, dar eficiente, care ştie să cadă mereu în picioare.
O ieşire de la guvernare acum ar fi riscantă. Ar arăta ca o alianţă tacită cu suveraniştii, ar deveni ţinta tuturor, de la Bruxelles până la primarii proprii, şi ar arunca ţara într-un guvern minoritar. Cu presiunea constantă pentru depunerea unei moţiuni.
Adevărul e că partidul nu are niciun interes nici să treacă în opoziţie, nici să conducă guvernarea. Cel puţin nu acum. Nu până când Bolojan et co nu termină ce-au început cu pachetul de austeritate.
Până atunci, de pe margine, PSD va juca ofensiv şi va lovi cu fiecare ocazie, dar nu decisiv. Va „băga băţul prin gard”, dar calculat. De la guvernare, va fi partidul numărul unu de opoziţie.
Când reformele vor fi gata, şi înainte ca ele să producă primele efecte pozitive, PSD va prelua controlul, natural, prin rotativă.
Dacă timingul nu e bun sau rotativa nu se respectă, cu atât mai bine: va putea da jos guvernul cu un gest simbolic. O moţiune de cenzură care va însemna nu doar căderea unui cabinet, ci şi începutul unei noi ordini politice.
Una cu Sorin Grindeanu în prim-plan.
