Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), la care România se pregăteşte să adere, recomandă statului român să nu mai concesioneze perimetre noi de explorare de zăcăminte de gaze naturale, din raţiuni climatice, scrie Profit.ro.
Ideea este inclusă în Studiul Economic 2024 pentru România, lansat în prezenţa premierului Marcel Ciolacu, care a arătat, în discursul său, că guvernanţi îşi iau angajamentul să implementeze cu seriozitate recomandările OCDE, astfel încât 2026 să fie şi anul aderării la organizaţie.
Astfel, în studiu se menţionează că autorităţile de la Bucureşti planifică intrarea rapidă în exploatare a concesiunii offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, inclusiv pentru reducerea dependenţei de importuri şi pentru creşterea securităţii energetice.
″Se aşteaptă ca gazul din Neptun Deep să intre pe piaţă în 2026 şi să majoreze producţia de gaze a României mult peste necesarul său intern. În consecinţă, România se va poziţiona ca o alternativă la Rusia în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze a regiunii″, se spune în document.
Poziţia oficială a României, bazată pe estimări privind consumul viitor, este însă diferită. Directorul general al operatorului naţional de transport Transgaz, Ion Sterian, declara vara trecută că cererea de gaze a României se va dubla şi că nici gazele din Marea Neagră nu vor fi suficiente pentru satisfacerea consumului intern în orizontul 2027-2028.
″În perspectivă, proiectele noi de explorare de zăcăminte de gaze naturale merg în contra obiectivelor de limitare a schimbărilor climatice. Scenariile indică că cererea globală de gaze, ca şi cea de ţiţei şi cărbune, ar trebui să înceapă să scadă înainte de 2030 pentru a fi în linie cu ambiţiile climatice globale. Scăderea cererii de combustibili fosili ar putea majora riscurile comerciale ale proiectelor noi. România nu a mai concesionat perimetre noi de gaze naturale de peste un deceniu, însă Guvernul ar trebui să ia în considerare schimbările climatice şi alţi factori de mediu la luarea deciziilor de licenţiere pentru proiecte viitoare de explorare de ţiţei şi gaze″, se afirmă în studiu.
Autorii acestuia dau ca exemplu interzicerea explorărilor noi de hidrocarburi implementată de Danemarca, Franţa şi Irlanda.
″Astfel de interdicţii pot semnala un angajament în direcţia renunţării la combustibilii fosili şi asumării de obiective de luptă împotriva schimbărilor climatice. Ele sunt în linie cu evaluarea Agenţiei Internaţionale pentru Energie potrivit căreia, într-un scenariu de neutralitate climatică, nu mai este nevoie de nici un proiect pe termen lung de exploatare de ţiţei şi gaze. Sunt, totodată, în linie cu apelul convenit la COP28 de la Dubai din decembrie 2023 de către ţările ce fac parte din Convenţia-Cadru a ONU privind Schimbările Climatice, privind contribuţia la renunţarea la combustibilii fosili în sistemele energetice″, mai arată OECD.
