În România, percepţia asupra greutăţii corporale este marcată de un paradox: deşi suntem printre cele mai tolerante naţiuni faţă de această condiţie, suntem şi cei mai predispuşi să ignorăm natura medicală a problemei. Pentru a aduce claritate şi sprijin concret, compania Lilly România desfăşoară Caravana medicală „Obezitatea este o boală”, un proiect de amploare care a oferit gratuit evaluări ale compoziţiei corporale în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara, iar demersul continută în această perioadă şi la Iaşi, până în 23 iunie.
Interes crescut pentru evaluarea stării de sănătate
Succesul etapelor anterioare ale Caravanei medicale „Obezitatea este o boală”, unde peste 100 de persoane au fost evaluate gratuit în fiecare zi, confirmă interesul crescut al românilor pentru sănătatea lor, dar şi nevoia de acces facil la specialişti. Această mobilizare vine într-un context în care datele Societăţii Române de Chirurgie Metabolică sunt îngrijorătoare: mai puţin de 4 din 10 români au o greutate sănătoasă, iar restul se confruntă cu supraponderabilitatea sau obezitatea.
Stil de viaţă versus diagnostic medical
Cel mai recent studiu realizat de Ipsos scoate la iveală o statistică neliniştitoare: 79% dintre românii care trăiesc cu obezitate sunt convinşi că afecţiunea lor poate fi prevenită exclusiv prin alegerea stilului de viaţă. Este cel mai mare procent din cele 14 ţări analizate.
Totuşi, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) arată că obezitatea este o boală cronică şi recidivantă. Dincolo de voinţă, intervin mecanisme biologice complexe care duc la rezistenţă biologică, ce face procesul de slăbire dificil fără ajutor specializat.
Dialog despre ştiinţă şi noile terapii
Pentru a descifra aceste cifre şi a combate stigmatizarea, Lucian Mîndruţă i-a invitat la o discuţie deschisă în cadrul unui podcast dedicat pe Prof. Univ. Dr. Bogdan Timar (Decanul Facultăţii de Medicină din Timişoara) şi pe Dr. Attila Fejer (director general România, Bulgaria şi Regiunea Adriatică, Eli Lilly and Company).
Aceştia explorează rolul crucial al medicului în era noilor terapii, explicând de ce obezitatea necesită un management medical personalizat, capabil să îmbunătăţească radical calitatea vieţii şi să prevină cele peste 200 de complicaţii asociate.
Dr. Attila Fejer, Director General România, Bulgaria şi Regiunea Adriatică, Eli Lilly and Company:
„Trebuie să înţelegem că obezitatea afectează starea generală de sănătate. Cel mai des vorbim de complicaţiile cardiovasculare, dar în acelaşi timp vorbim şi despre afecţiuni hepatice, afecţiuni metabolice şi de artroze. Obezitatea ne arată cât de important este să privim sănătatea ca pe un echilibru construit în timp şi să acceptăm că sprijinul medical specializat este o parte esenţială a unui parcurs responsabil şi eficient pentru o viaţă mai bună”.
O perspectivă pentru viitor
Statisticile Atlasului Obezităţii 2025 arată că 70% dintre adulţii din ţara noastră au un IMC ridicat, iar proiecţiile indică faptul că, până în 2030, aproape 11 milioane de români vor fi supraponderali sau obezi.
În acest context, cele peste 4.000 de evaluări ale compoziţiei corporale realizate deja în cadrul Caravanei Lilly reprezintă mai mult decât cifre; sunt primii paşi spre o schimbare de paradigmă. Deşi românii se simt mai puţin judecaţi pentru greutatea lor faţă de alte naţiuni (doar 17% se simt stigmatizaţi), această acceptare socială nu trebuie să ducă la ignorarea riscurilor medicale.
Primul pas spre sănătate este înţelegerea faptului că obezitatea este o provocare medicală ce merită tratată cu aceeaşi rigoare ca orice altă boală cronică, iar totul trebuie să înceapă cu o discuţie cu un specialist.
Despre studiul sindicalizat Ipsos
Studiul sindicalizat Ipsos privind Percepţiile Globale asupra Obezităţii a fost realizat online, în 14 ţări din lume (inclusiv în România), în perioada decembrie 2025 – ianuarie 2026.
În România au fost intervievaţi 1.000 de adulţi, dintre care 201 persoane care trăiesc cu obezitate şi 799 persoane care nu trăiesc cu obezitate. Eşantionul populaţiei generale a fost structurat pe baza unor cote de vârstă, gen şi regiune.
Eşantionul din România este mai urban, mai educat şi/sau mai prosper decât populaţia generală, rezultatele reflectând în principal opiniile segmentului mai „conectat” al populaţiei.
Clasificarea respondenţilor în funcţie de statusul ponderal a fost realizată pe baza înălţimii şi greutăţii auto-raportate, folosind următoarele definiţii:
- persoane care trăiesc cu obezitate: IMC ≥30;
- persoane care nu trăiesc cu obezitate: IMC <30.
Datele nu au fost ponderate. Ratele de prevalenţă a obezităţii din eşantion se bazează pe informaţii auto-raportate şi sunt utilizate exclusiv pentru analiza comparativă a percepţiilor, nu ca substitut pentru statisticile epidemiologice oficiale.
