Poliţia suedeză ar trebui să aibă permisiunea de a folosi recunoaşterea facială în timp real, bazată pe inteligenţă artificială (A.I.), pentru a combate infracţionalitate, potrivit unei propuneri înaintate de guvernul suedez în încercarea de a obţine noi instrumente pentru a opri bandele violente scăpate de sub control, relatează Reuters.
Legea propusă ar permite poliţiei să utilizeze tehnologia A.I. pentru a localiza sau identifica persoane suspectate de infracţiuni grave precum traficul de persoane, răpirea şi omorul.
„Pentru a combate infracţionalitatea bandelor şi a restabili securitatea în societate, poliţia trebuie să aibă acces la instrumente eficiente”, a declarat ministrul Justiţiei, Gunnar Strömmer, într-un comunicat.
Suedia este afectată de violenţa bandelor de mai bine de un deceniu şi a înregistrat, de departe, cea mai mare rată a violenţei mortale cu arme de foc din UE în 2023, ultimul an pentru care există statistici comparabile, scrie Hotnews.ro
Violenţa a ajuns să umbrească toate celelalte subiecte din politica suedeză, alimentând ascensiunea unei coaliţii de dreapta care a ajuns la putere în 2022, cu sprijinul extremei drepte. Formarea acestei coaliţii a pus capăt celor opt ani de guvernare a Social-Democraţilor, principalul partid politic din Suedia încă din anii 1930.
Guvernul a dat asigurări că noua lege, care urmează să fie supusă votului în parlament şi ar intra în vigoare la începutul anului 2026, dacă va fi adoptată, va respecta legile privind protecţia vieţii private şi va fi utilizată doar în cazuri de importanţă deosebită.
Infracţionalitatea violentă s-a extins din Suedia în ţările nordice vecine
Noua măsură vine după ce în septembrie anul trecut guvernul suedez a anunţat că intenţionează să permită mărturii anonime în anchetele şi procesele împotriva bandelor organizate de infractori, o măsură controversată menită să pună capăt „legii tăcerii” care guvernează reţelele infracţionale.
O lună mai târziu, liderii ţărilor nordice au anunţat că îşi vor spori cooperarea între forţele de ordine şi de securitate pentru a ţine sub control fenomenul care s-a răspândit din Suedia în ţările vecine.
„Scopul nostru este să oprim (bandele infracţionale – n.r.), nu să le exportăm”, a subliniat la momentul respectiv premierul suedez Ulf Kristersson în condiţiile în care actele de violenţă ale bandelor suedeze s-au extins nu doar în Danemarca, ci şi în Norvegia.
„În sfârşit, discutăm deschis problemele legate de crima organizată şi imigraţie”, a declarat atunci şi premierul danez Mette Frederiksen în condiţiile în care majoritatea bandelor sunt formate din imigranţi sau copiii lor născuţi în Suedia.
„Când vorbim despre imigraţie, din păcate vorbim şi despre crima organizată. Situaţia se înrăutăţeşte, infractorii sunt angajaţi în Suedia pentru a merge în Danemarca şi a comite infracţiuni grave acolo, iar acest lucru este inacceptabil”, a spus ea.
Ea a subliniat de asemenea că de „prea mult timp” politicile nordice de migraţie au fost „oarbe” la consecinţele negative ale acestui fenomen.
