Premiul Nobel pentru Fizică din 2025 a fost acordat marţi cercetătorilor americani John Clarke, Michel H. Devoret şi John M. Martinis „pentru descoperirea tunelării cuantice macroscopice şi cuantificării energiei într-un circuit electric”, a anunţat Academia Regală Suedeză de Ştiinţe de la Stockholm.
Potrivit Comitetului Nobel, lucrările celor trei oameni de ştiinţă au deschis noi perspective pentru dezvoltarea generaţiei următoare de tehnologii cuantice, de la criptografia cuantică şi computerele cuantice, până la senzori de înaltă precizie.
Experimentele lor au demonstrat, pentru prima dată, efectele mecanicii cuantice într-un circuit electric vizibil la scară umană. „Este minunat să putem sărbători modul în care mecanica cuantică veche de un secol oferă continuu noi surprize”, a spus Olle Eriksson, preşedintele Comitetului Nobel pentru Fizică. „Este, de asemenea, extrem de utilă, deoarece mecanica cuantică stă la baza întregii tehnologii digitale.”
În anii 1984–1985, cei trei laureaţi au realizat experimente cu un circuit supraconductor separat de o joncţiune Josephson, demonstrând efectul de tunel cuantic şi faptul că sistemul absoarbe sau emite doar cantităţi discrete de energie.
Academia subliniază că aceste descoperiri ar putea contribui la perfecţionarea dispozitivelor electronice şi la extinderea aplicaţiilor mecanicii cuantice dincolo de domeniul teoretic.
Anul trecut, Nobelul pentru Fizică a revenit americanului John J. Hopfield şi canadianului Geoffrey E. Hinton pentru contribuţiile fundamentale la dezvoltarea reţelelor neuronale artificiale.
