Grupul PACE - Întâi România anunţă că va depune în februarie, în prima zi a sesiunii ordinare, o moţiune simplă împotriva ministrului Apărării, Radu Miruţă, privind gestionarea politicii de securitate şi apărare naţională în contextul declaraţiilor privind 'potenţiala desfăşurare de trupe româneşti în Groenlanda'.
Potrivit senatorului Clement Sava, moţiunea intitulată 'Ministrul progresist Radu Miruţă compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declaraţii iresponsabile şi lipsă de analiză strategică' este semnată de 12 senatori PACE - Întâi România şi 28 de senatori de la AUR.
'România este un stat aflat într-o zonă de maximă sensibilitate strategică, pe Flancul estic al NATO, cu responsabilităţi directe privind securitatea Mării Negre, apărarea frontierelor Uniunii Europene şi stabilitatea regională. În acest context, orice declaraţie publică privind posibila angajare a forţelor armate române în teatre de operaţii îndepărtate, precum Groenlanda, trebuie să fie rezultatul unei analize strategice riguroase, fundamentate juridic, operaţional şi politic, şi nu al unor speculaţii sau exerciţii de comunicare politică. Constatăm cu îngrijorare degradarea gravă a calităţii actului de conducere şi comunicare publică în domeniul apărării naţionale, ca urmare a declaraţiilor şi poziţiilor recente asumate de Ministerul Apărării, sub conducerea ministrului Radu Miruţă, reprezentant al USR', se arată în textul moţiunii, transmisă, marţi, în numele iniţiatorilor, de liderul grupului senatorial PACE - Întâi România, Dorin-Silviu Petrea, potrivit Agerpres.
Potrivit documentului, 'România, ca stat membru NATO şi UE, se găseşte într-un context geopolitic complex, marcat de o tensiune strategică crescută la nivelul relaţiilor transatlantice şi între puterile globale, de evoluţii incerte în arhitectura de securitate euro-atlantică dar şi de discuţii la nivelul unor state aliate privind posibile misiuni în regiuni îndepărtate precum Groenlanda'.
'Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a emis declaraţii publice privind posibile misiuni în Groenlanda, o zonă fără legătură directă cu obligaţiile de apărare colectivă ale României, fără a furniza un cadru strategic, legal şi de interoperabilitate cu NATO şi UE, aşa cum cer standardele diplomatice. Declaraţiile publice ale ministrului Radu Miruţă sugerează posibilitatea ca România să ia în considerare participarea la detaşări de trupe în Groenlanda, iar decizia ar urma a fi luată în CSAT şi ulterior supusă votului Parlamentului. În lipsa oricărei clarificări privind cadrul juridic al unei asemenea eventuale misiuni, natura angajamentului României, existenţa unui mandat NATO sau ONU, precum şi impactul asupra capacităţilor operative ale Armatei Române, Senatul apreciază că ministrul Apărării a acţionat cu o neglijenţă politică incompatibilă cu funcţia deţinută. O astfel de conduită contravine principiilor constituţionale privind controlul civil asupra armatei şi rolul Parlamentului în autorizarea misiunilor externe', se detaliază în moţiune.
Iniţiatorii susţin că moţiunea este determinată 'de necesitatea protejării interesului naţional al României în domeniul apărării şi securităţii, într-un context geopolitic extrem de volatil, în care responsabilitatea decizională şi rigoarea strategică sunt esenţiale pentru stabilitatea statului'.
'Considerăm inacceptabil ca politica de apărare să fie expusă unor asemenea derapaje şi reafirmă faptul că Armata României există pentru a apăra România şi cetăţenii săi, în primul rând, şi nu pentru a fi utilizată în scenarii neclare, prost explicate şi insuficient fundamentate strategic. Politica de apărare a României nu poate fi construită pe declaraţii speculative, formulate în spaţiul public înaintea unor analize instituţionale riguroase, a unor consultări interinstituţionale reale şi a unei informări corespunzătoare a Parlamentului. Constituţia României stabileşte clar rolul Parlamentului în controlul politic asupra angajării forţelor armate, iar acest rol nu poate fi relativizat sau tratat formal', precizează iniţiatorii.
Semnatarii moţiunii consideră că 'lipsa oricărei delimitări clare între obligaţiile României asumate în cadrul NATO, eventualele misiuni desfăşurate sub mandat ONU sau UE şi scenariile de tip 'coaliţie de voinţă' creează un precedent periculos. O astfel de ambiguitate strategică afectează credibilitatea statului român şi poate genera riscuri operaţionale şi diplomatice inutile'.
'Este deosebit de grav faptul că aceste declaraţii au fost făcute într-un moment în care România îşi concentrează eforturile militare şi diplomatice pe consolidarea capacităţilor defensive proprii, pe întărirea flancului estic şi pe menţinerea stabilităţii regionale. Orice angajament militar în afara acestui cadru trebuie justificat strict prin prisma interesului naţional direct şi a beneficiilor clare pentru securitatea României, nu prin reacţii conjuncturale la discursuri sau presiuni externe. Abordarea ministrului Apărării reflectă un tipar mai larg al USR în gestionarea domeniilor strategice ale statului: lipsa de profunzime instituţională şi tendinţa de a substitui expertiza profesională cu activismul politic. În domeniul apărării, aceste carenţe nu sunt doar problematice, ci pot deveni periculoase', se mai arată în textul moţiunii.
Cei 40 de senatori AUR şi PACE - Întâi România îşi exprimă 'dezaprobarea fermă faţă de modul în care Ministerul Apărării, sub conducerea USR, gestionează un domeniu esenţial pentru suveranitatea, siguranţa şi credibilitatea statului român' şi spun, în textul moţiunii simple, că 'Armata României nu este un instrument de comunicare politică şi nu poate fi utilizată pentru a valida agende ideologice sau pentru a produce capital electoral'.
'Forţele armate reprezintă una dintre puţinele instituţii care se bucură de încrederea cetăţenilor, iar această încredere trebuie protejată prin decizii responsabile şi printr-o comunicare publică sobră şi riguroasă. (...) România are nevoie de strategie, responsabilitate şi competenţă în domeniul apărării, nu de improvizaţie politică', se încheie documentul pregătit pentru a fi depus în plen.
O primă moţiune simplă pentru sesiunea din luna februarie a fost anunţată, sâmbătă, de grupul PACE - Întâi România din Senat, împotriva ministrului Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, pentru 'modul defectuos, ideologizat şi necoordonat' în care a reprezentat interesele României în procesul decizional european privind Acordul UE - Mercosur.
Potrivit Regulamentului Senatului, moţiunea se depune la preşedintele de şedinţă, în plenul Senatului.
Parlamentul se află, în luna ianuarie, în vacanţă parlamentară.
