Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marţi că presupuse planuri ale preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, de a organiza un referendum pentru reunificarea cu România ar fi „distructive pentru statalitatea Moldovei”, relatează Reuters. Reacţia Moscovei vine după declaraţiile recente ale şefei statului moldovean privind opţiunea unirii, dar şi pe fondul deciziei Chişinăului de a se retrage din Comunitatea Statelor Independente (CSI).
În paralel, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia „regretă” decizia Republicii Moldova de a părăsi CSI, catalogând acest demers drept parte a unui „curs de negare a oricăror relaţii cu Rusia”. Peskov a susţinut că participarea Moldovei la structurile CSI era oricum îngheţată de mult timp şi că formalizarea retragerii era doar „o chestiune de timp”.
Declaraţiile oficialilor ruşi au fost provocate de un interviu acordat săptămâna trecută de Maia Sandu unor jurnalişti britanici, în care aceasta a afirmat că ar vota în favoarea unirii cu România dacă un asemenea referendum ar avea loc, argumentând că unirea ar putea proteja democraţia fragilă a Republicii Moldova în faţa presiunilor ruse. Deşi a mai făcut astfel de afirmaţii în trecut, a fost pentru prima dată când Sandu a abordat subiectul explicit în calitate de preşedinte.
Totuşi, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate în Republica Moldova favorabilă unirii cu România. Ea a precizat că obiectivul realist şi susţinut de majoritatea populaţiei rămâne aderarea la Uniunea Europeană, direcţie pe care Chişinăul o consideră esenţială pentru consolidarea democraţiei.
Deşi autorităţile moldovene nu au iniţiat şi nu au anunţat organizarea unui referendum privind unirea cu România, declaraţiile Maiei Sandu au fost susţinute de premierul Alexandru Munteanu şi de alţi oficiali guvernamentali. În acelaşi timp, ele au generat reacţii dure din partea opoziţiei socialiste proruse, care a acuzat-o pe şefa statului de trădare, dar şi reacţii favorabile din partea unor forţe naţionaliste din România.
Republica Moldova a acuzat în repetate rânduri Rusia de ingerinţe în afacerile sale interne, în contextul în care este o fostă republică sovietică cu aproximativ 2,4 milioane de locuitori, majoritar vorbitori de limbă română, dar cu o minoritate semnificativă rusofonă.
Pe fondul acestor tensiuni, Chişinăul a anunţat luni declanşarea procedurilor pentru retragerea completă din CSI. Ministrul de Externe, Mihai Popşoi, a precizat că guvernul a iniţiat denunţarea acordurilor de bază ale organizaţiei, documentele urmând să fie finalizate până la mijlocul lunii februarie şi transmise Parlamentului pentru adoptarea deciziei finale.
În ultimii ani, Republica Moldova a redus constant cooperarea cu CSI, a denunţat mai multe acorduri semnate în cadrul organizaţiei şi a ieşit oficial, în februarie 2024, din Adunarea Parlamentară a CSI. Aceste decizii au fost luate în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, acţiune condamnată ferm de Chişinău, şi al orientării strategice a Republicii Moldova către integrarea europeană.
