De când s-a întors la Casa Albă, preşedintele Donald Trump a bulversat politica externă a Statelor Unite, a făcut să tremure pieţele şi a transformat Biroul Oval în scena unor evenimente permanente, scrie AFP.
Agenţia de presă franceză trece în revistă primele 100 de zile ale mandatului prezidenţial, conform Agerpres:
Record de decrete semnate încă din prima zi
În 26 ianuarie, Trump a semnat 26 de ordine executive – denumirea americană a decretelor prezidenţiale. Un număr record, remarcă agenţia citată. Preşedintele a pozat în Biroul Oval ca pe o scenă, cu stiloul în mână, chiar în prima zi din al doilea mandat.
Retragerea SUA din Acordul de la Paris privind combaterea modificărilor climatice şi din Organizaţia Mondială a Sănătăţii sau graţierea participanţilor la revolta din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliul din Washington au dat tonul unei politici menite să răstoarne ordinea stabilită.
În 4 februarie, la întâlnirea la Casa Albă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a afirmat că Statele Unite vor prelua controlul Fâşiei Gaza şi vor transforma acest teritoriu palestinian – de unde populaţia ar urma să fie strămutată – într-o ‘Rivieră a Orientului Mijlociu’.
Pe plan internaţional s-a produs o mare agitaţie. După trei săptămâni, preşedintele a difuzat un material video creat cu ajutorul inteligenţei artificiale, în care Gaza apare ca o staţiune balneară, spre gloria sa.
În 12 februarie, miliardarul Elon Musk şi fiul acestuia au fost primiţi în Biroul Oval.
AFP reaminteşte că fotografia fostului preşedinte John F. Kennedy cu fiul său în patru labe în încăperea respectivă, în 1963, a marcat istoria. Acum, în centrul puterii a apărut patronul Tesla, numit printre consilierii apropiaţi ai lui Trump. Musk şi-a ţinut băiatul în vârstă de patru ani pe umeri în timp ce explica acţiunile comisiei extra-guvernamentale pentru reducerea cheltuielilor publice, pe care o conduce.
Ulterior, Musk şi fiul său pe nume X au apărut de multe ori alături de Trump, inclusiv la o gală de arte marţiale mixte.
Ore de discuţii la telefon cu Vladimir Putin
Tot în 12 februarie, Trump l-a sunat pe omologul său rus, Vladimir Putin. Convorbirea lor a durat 90 de minute şi a pus capăt izolării diplomatice impuse de Occident liderului de la Kremlin.
A urmat un nou dialog telefonic în 28 februarie. Reprezentanţi diplomatici ai Statelor Unite şi ai Rusiei s-au întâlnit de mai multe ori, fără partenerii europeni ai americanilor.
Totuşi, apelurile Washingtonului la un armistiţiu în Ucraina au rămas deocamdată fără urmări.
Apropierea dintre SUA şi Rusia a permis însă două schimburi de prizonieri, începând din februarie.
În 14 februarie, vicepreşedintele american J. D. Vance a ţinut la Conferinţa anuală de securitate de la Munchen un discurs care i-a stupefiat pe europeni. El a declarat că libertatea de exprimare în Europa înregistrează un regres care îl îngrijorează mai mult decât ameninţările din partea Rusiei sau a Chinei.
A fost doar una din afirmaţiile puţin măgulitoare ale oficialilor din echipa lui Trump la adresa europenilor, pe care preşedintele i-a numit „profitori”.
Încolţirea lui Zelenski
28 februarie a fost ziua când preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost încolţit la Casa Albă de Vance, aflat alături de Trump, cu care liderul de la Kiev avea deja relaţii încordate.
Primit în Biroul Oval, Zelenski s-a pomenit în postura de acuzat, într-o confruntare verbală de o duritate neobişnuită, la care a asistat prin intermediul televiziunilor întreaga planetă.
Sprijinul militar al SUA pentru Ucraina pare de atunci că este pe punctul de a fi anulat.
În 7 martie, guvernul Trump a declanşat războiul cu marile universităţi americane. Casa Albă le-a acuzat că au permis proliferarea antisemitismului cu ocazia unor manifestaţii în favoarea palestinienilor din Gaza.
În ziua respectivă, Statele Unite – principalul aliat al Israelului – au anunţat eliminarea unor subvenţii de 400 de milioane de dolari pentru Universitatea Columbia. Unul din liderii protestelor din campus a fost arestat şi ameninţat cu expulzarea, deşi deţinea o carte verde – permisul de reşedinţă în SUA.
Recent, preşedintele a tăiat şi subvenţiile de 2,2 miliarde de dolari pentru Harvard, acuzând această instituţie de învăţământ superior că propagă ‘ura şi stupizenia’.
În 15 martie au avut loc expulzări în Salvador. Mişcarea apreciată de AFP ca ‘spectaculoasă’ a fost acoperită legal, din punctul de vedere al autorităţilor, de o lege din secolul al 18-lea utilizată până acum în SUA doar pe timp de război.
Au fost trimişi forţat în ţara din America Centrală 200 de presupuşi membri ai unei bande venezuelene, care au fost închişi într-un penitenciar de maximă securitate.
Confruntat cu probleme în justiţie, guvernul american a rezistat, iar dosarul a ajuns până la Curtea Supremă. S-a remarcat cazul unui salvadorian expulzat ‘din greşeală’. Executivul refuză să aplice deciziile justiţiei privind expulzările.
Groenlanda
În 26 martie, Trump a afirmat că Statele Unite ‘au nevoie’ de Groenlanda.
Anexarea insulei care aparţine Danemarcei a fost doar unul din obiectivele expansioniste afişate de preşedinte, care a declarat că doreşte recuperarea controlului asupra Canalului Panama şi transformarea Canadei în al 51-lea stat american.
Declaraţia a provocat tensiuni între Washington şi Copenhaga. Cu numai două zile înainte de vizita lui Vance în Groenlanda, Trump a reafirmat că SUA vor acest teritoriu.
În timpul vizitei, vicepreşedintele nu s-a întâlnit cu niciun oficial groenlandez; el a vizitat doar baza militară americană de la Pittufik.
Taxele vamale
Perioada 2-9 aprilie a fost marcată de taxele vamale; o ‘săptămână nebună’, consemnează AFP.
În 2 aprilie, Trump şi-a pus în aplicare ameninţarea de a impune suprataxe ‘reciproce’ pentru zeci de ţări acuzate că ‘profită’ de Statele Unite. El a declanşat astfel un război comercial.
În grădina Casei Albe, preşedintele a dezvăluit un panou cu taxele suplimentare impuse fiecărei ţări – minimum 10%; pentru UE – 20%; pentru China – 34%. Indicii burselor din întreaga lume au scăzut puternic.
Cu o zi înainte de intrarea în vigoare a noilor taxe, prevăzută pentru 9 aprilie, Trump a anunţat o suspendare de 90 de zile, care nu se aplică însă şi produselor chineze, suprataxate cu 145%.
Pieţele financiare s-au relaxat, dar incertitudinile continuă.
