Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a prezentat astăzi la EcoFin (consiliul miniştrilor de economie şi finanţe din UE), amploarea măsurilor fiscal-bugetare luate de România şi angajamentul pentru stabilizarea finanţelor statului, după ce România a înregistrat anul trecut cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB, şi a fost evaluată de EcoFin şi Comisia Europeană că nu a luat anterior măsuri adecvate pentru reducerea deficitului conform angajamentelor, scrie Profit.ro.
"Ministrul Finanţelor a participat la Consiliul EcoFin, început printr-o discuţie informală despre perspectivele economice ale Uniunii Europene. Şi în acest cadru, ministrul Finanţelor a subliniat, chiar de la debutul reuniunii, amploarea măsurilor asumate de noul Guvern al României şi determinarea ţării noastre de a reveni la disciplina fiscal-bugetară cerută de contextul european şi de interesele naţionale ale României pe termen lung", a anunţat Ministerul Finanţelor.
Ministrul Finanţelor a avut, de asemenea, un schimb rapid de opinii şi cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, înainte de deschiderea oficială a Consiliului. Dialogul va continua în partea a doua a zilei, în contextul discuţiei asupra recomandării privind traiectoria de ajustare fiscală a României.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a prezentat ieri pachetul de măsuri fiscal-bugetare, care include creşterea TVA, cota generală ajunge la 21% iar singura cotă redusă va fi 11%, creşterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, creşterea accizelor, a taxării băncilor, precum şi o reformă amplă la asigurările de sănătate, unde un număr mare de persoane care până în prezent erau asigurate din oficiu, fără să plătească, vor rămâne fără asigurare, acesta fiind cazul coasifguraţilor - soţ/soţie, părinte fără venituri aflat în întreţinere. La persoanele care primesc indemnizaţie de creştere copil, indemnizaţie de şomaj, venit minim de incluziune, alte indemnizaţii, cum sunt cele de revoluţionar, Guvernul a făcut o concesie şi a acceptaat ca aceştia să rămână asiguraţi în schimbul reţinerii contribuţiei de 10% din venitul plătit de către stat. Guvernul şi-a angajat răspunderea pe acest pachet de măsuri în Parlament.
EcoFIn (consiliul miniştrilor responsabili de economie şi finanţe din statele membre) a avut astăzi pe agendă o propunere de recomandare pregătită de către Comisia Europeană încă de pe 23 iunie.
Ce prevede recomandarea pregătită de către Comisie înainte de pachetul de măsuri anunţat de către Guvern
EcoFin cere României să adopte o reformă fiscală mai puternică, care să aducă venituri suplimentare la buget "semnificativ peste 1,7% din PIB" pe an, în contextul în care situaţia fiscală a ţării s-a deteriorat mai tare decât se anticipa (deficitul în 2024 a fost de 9,3% faţă de ţinta de 7,9% prevăzută în planul fiscal pe şapte ani), prevede draftul de decizie pregătit de către Comisia Europeană (CE) pentru şedinţa EcoFin din data de 8 iulie.
Veniturile suplimentare din taxe ar trebui să fie însoţite de eficientizarea ANAF şi a mecanismelor de colectare, precum şi de un control riguros al cheltuielilor, inclusiv în ce priveşte cheltuielile cu salariile în sectorul public.
Proiectul este disponibil aici, sub forma unui proiect de recomandare pregătit de către Comisia Europeană pentru şedinţa EcoFin de pe 8 iulie.
În prezent, reforma fiscală din PNRR şi planul fiscal prevede creşteri de venituri la buget de 1,3% din PIB pentru nouă luni de aplicare în 2025 (0,9% din PIB dacă dăm la o parte efectul măsurilor pe venituri deja adoptate prin ordonanţa trenuleţ din decembrie) şi un impact de 1,7% pe an întreg începând din 2026. O solicitare pentru venituri semnificativ peste 1,7% din PIB, ar însemna creşteri de taxe mai dure.
Draftul a fost întocmit după reuniunea EcoFin de pe 20 iunie, la care consiliul a adoptat constatarea Comisia de la început de iunie, parte a mecanismului la nivel UE pentru monitorizarea situaţiilor de deficit excesiv, că România nu a luat măsuri adecvate, până la momentul respectiv, pentru reducerea deficitului bugetar.
"Consiliul a adoptat o nouă decizie prin care se constată că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările Consiliului. Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât s-a recomandat, ceea ce a dus la un deficit public ridicat persistent şi a pus în pericol corectarea la timp a deficitului excesiv al României până în 2030. Decizia de astăzi deschide calea pentru posibile măsuri suplimentare dacă România nu ia măsuri rapide pentru a reduce dezechilibrele bugetare", a anunţat pe 20 iunie EcoFin.
Profit.ro a scris pe 4 iunie, că CE declanşează împotriva României procedurile ce pot duce la suspendarea accesului ţării la banii din PNRR şi la fondurile de coeziune, având în vedere că statul român nu a luat măsuri adecvate pentru reducerea deficitului buegatar, situat la 9,3% din PIB anul trecut, cel mai ridicat din UE. Adoptarea la EcoFin de azi a constatărilor CE de pe 4 iunie era o formalitate.
La început de iunie, Comisia a transmis verbal României că cea mai bună cale de urmat ar fi ca până la 30 iunie să trimită aceste propuneri, aşa încât EcoFin programt pe 8 iulie, înainte de pauza de vară (următoarea şedinţă EcoFin este pe 10 octombrie) să se poată constata revenirea României pe o traiectorie responsabilă în ce privelşte deficitul.
România are programate evaluări din partea agenţiilor de rating, Fitch pe 15 august, Moody's în septembrie şi S&P în octombrie. O evaluare bună pe 8 iulie ar ajuta România să îşi păstreze ratingul recomandat pentru investiţii, în contextul în care toate agenţiile de evaluare financiară au perspectivă negativă pentru România şi au avertizat că ar putea retrograda ratingul suveran dacă nu sunt luate măsuri de corecţie.
Recomandarea EcoFin pregătită pentru 8 iulie
Draftul de recomandare a fost pregătit anterior pentru şedinţa EcoFin din 8 iulie.
România trebuie să se încadreze într-o creştere a cheltuielilor primare nete de 2,8% în acest an, comparativ cu 5,1% în planul fiscal aprobat în noiembrie. De asemenea, în 2026, va fi permisă o creştere de numai 2,6%, faţă de 4,9% în planul fiscal. Aceste procentaje fac parte din noua traiectorie de ajustare pe care CE o trasează ascum.
"Aceste reforme şi investiţii (care au susţinut extinderea perioadei de ajustare de la 4 la 7 ani) vor continua să fie monitorizate de Comisie. Cu toate acestea, având în vedere deteriorarea recentă a poziţiei fiscale a României în raport cu planul fiscal-structural pe termen mediu, domeniul de aplicare al reformelor din planul respectiv, în special cele care au o influenţă mai directă asupra perspectivelor fiscale şi a sustenabilităţii datoriei, trebuie extins. Viitoarea reformă fiscală ar trebui să urmărească generarea de venituri suplimentare semnificativ peste 1,7% din PIB, nivel care a fost prevăzut în planul fiscal. Pentru a contribui la redresarea situaţiei fiscale, vor fi necesare şi măsuri suplimentare pentru îmbunătăţirea administrării şi colectării impozitelor şi pentru a asigura un control strict asupra cheltuielilor curente, inclusiv a salariilor din sectorul public", prevede draftul de recomandare.
România ar trebui să adopte măsuri de corectare până la 15 octombrie, va solicita EcoFin pe 8 iulie, în cazul în care România nu va trimite până la acel moment un set adecvat de măsuri care să schimbe situaţia.
