Ministrul Educaţiei, Daniel David, a transmis un mesaj despre măsurile ce vizează sectorul pe care îl gestionează, luni, şi a declarat că „alergarea după norme şi burse ca scopuri în sine ne îndepărtează de educaţia de calitate şi blochează ancorarea acesteia în dinamica lumii de astăzi”.
Daniel David afirmă în deschiderea mesajului că „trăim o situaţie de criză” din care „putem ieşi doar împreună, prin solidaritate şi cu acţiuni raţionale şi decente”.
„Dacă nu luăm aceste măsuri de eficientizare la nivel de ţară, precum şi altele care vor urma, din septembrie avem dificultăţi cu plata salariilor/pensiilor/burselor în toate sectoarele. Dar, în toată această situaţie gravă, avem acum şansa ca şi în educaţie să schimbăm o paradigmă educaţională pe alocuri greşită şi să construim una mai sănătoasă! Într-adevăr, Premierul a spus că acest Guvern este unul de sacrificiu, lucru reiterat şi de mine pentru acest mandat la educaţie-cercetare. Dar dacă tot este de sacrificiu, atunci să merite!”, a declarat Daniel David, citat de hotnews.ro.
El a spus că „trebuie să renunţăm şi în educaţie-cercetare la paradigmele vetuste, cu mecanisme ascunse, neperformante şi inechitabile”, ceea ce „nu înseamnă, aşa cum se tem unii, că se distruge sistemul de educaţie, ci că renunţăm la un sistem cu mecanisme vetuste, construind o nouă paradigmă a unei educaţii raţionale, decente, performante şi echitabile!”.
Măsurile din sistemul de educaţie
Ministrul Educaţiei a oferit detalii despre „cele mai importante decizii de astăzi, pentru a vă feri de manipulări”.
„Pe termen scurt: în educaţie-cercetare nu dăm oameni afară şi nu scădem salariile; Pe termen mediu: punctul de start pentru profesor debutant/asistent universitar va fi salariul mediu brut pe economie şi vom asigura echivalenţa salarială a CSII/CSI cu conf./prof. universitar; Pe termen lung: nu mai prorogăm 1% din PIB pentru cercetare şi 15% din bugetul general consolidat (pe cheltuieli) pentru educaţie”, a adăugat Daniel David.
Despre creşterea normei didactice cu două ore, oficialul a explicat că „se va face din ore libere – avem peste 30 000 de norme didactice în sistem care nu sunt prinse în regim de titularizare/viabilitate/continuitate -, aşa că nu se vor opri contracte de muncă în derulare”.
„Nimeni nu îşi va pierde locul de muncă şi vom trata fiecare situaţie specifică, acolo unde este cazul, în interesul cadrului didactic/elevului şi al sistemului de educaţie”, a continuat el.
Potrivit ministrului, „creşterea normei de lucru în activitatea directă cu copiii (norma didactică – litera a, art. 207 din Legea 198/2023), cu 2 ore săptămânal, înseamnă – în medie – o creştere de la 3.6 la 4 ore din cele 8 ore zilnice”.
„Într-o formulare generală, creşte, în medie, cu 24 de minute zilnic! Iar asta ne situează tot sub media europeană a normei didactice. Această creştere este temporară, valabilă pentru un ciclu de studiu (4 ani), pentru a-i analiza şi impactul, iar profesorii cu vechime şi performanţi îşi vor putea deduce din timpul de lucru de 8 ore (literele b-f, art. 207 din Legea 198/2023). În fine, pentru a susţine această tranziţie, activităţile legate de „dirigenţie”, de examenele naţionale (evaluare naţională şi bacalaureat) şi pregătirea pentru olimpiade rămân ca până acum, neincluse în normă, şi se vor plăti separat”, a afirmat Daniel David.
Daniel David consideră că „plata cu ora în sistemul preuniversitar trebuie să fie definită raţional şi decent”.
„Chiar cu această creştere de 2 ore/săptămână, din cele peste 30.000 de norme didactice libere, multe rămân pentru plata cu ora, dar, în timp, cât mai multe din acestea trebuie scoase transparent la concursul de titularizare (care, în prezent, se desfăşoară acum aşa cum a fost planificat). Însă plata cu ora în sistemul preuniversitar trebuie să fie definită raţional şi decent. În prezent nu se raportează la tot timpul de lucru şi are o valoare prea mare faţă de ora din norma de bază (inclusiv în comparaţie cu domeniul universitar şi, pe alocuri, al sănătăţii). Nu este nimeni obligat să o facă, iar cine va dori, trebuie să ştie că valoarea acesteia este una corectă şi cât îşi permite acum domeniul”, a declarat ministrul.
El a spus că „munca în educaţie nu este uşoară” şi că apreciază „fiecare efort pe care colegii noştri de la catedră îl fac”.
„Degrevarea funcţiilor de conducere va trebui să meargă, depinzând de mărimea unităţii şi a funcţiei de conducere, până la 50%. Cred că oricine din această categorie poate avea măcar 2 ore de activităţi didactice pe zi, pentru a nu pierde legătura cu copiii şi cu actul didactic! În prezent, aproximativ 70% dintre cei aflaţi în funcţii de conducere, cu degrevări în medie de 64% (dar cu păstrarea salariului), îşi iau oricum plata cu ora”, a continuat ministrul Educaţiei.
Daniel David a spus că „modelele europene presupun profesionalizarea funcţiilor de conducere” şi „va trebui să discutăm ce model dorim în ţară, iar din anul şcolar 2026 – 2027 să-l şi implementăm”.
„La sfârşitul anului 2025, voi demara concursurile pentru directorii de unităţi şcolare şi vom reorganiza «inspectoratele», astfel încât, din 2026 – 2027, să începem cu un nou model. E parte din viziune şi, cu ajutorul profesioniştilor din educaţie, o vom implementa”, a adăugat el.
Ce a spus despre numărul elevilor din clase
Ministrul Educaţiei a menţionat, totodată, că „noile limite minime/maxime pentru numărul de copii dintr-o clasă se află şi în alte practici europene, iar aceste limite sunt similare cu ceea ce aveam în ţară între 2011 – 2020 (şi pe alocuri chiar mai bine)”.
„Practic, nu cred că este o problemă majoră să avem cu 1 – 2 bănci mai mult în unele clase, considerând dificultăţile existente. Limitele nesustenabile introduse în 2023 au creat nu doar multe norme didactice, ci şi multe clase care grevează şi infrastructura şcolară. Da, reducerile privind numărul de copii în clasă, acolo unde există cazuri de copii cu cerinţe educaţionale speciale, rămân valabile, inclusiv pentru minorităţi şi pentru celelalte condiţii specificate în lege! Iar reducerea acestor limite minime/maxime trebuie să rămână un deziderat, gândit, însă, în limite realiste şi cu implicaţii psihopedagogice, pe măsura creşterii bugetului şi dezvoltării infrastructurii”, a adăugat ministrul Educaţiei.
El susţine că „pragul nou, mai ridicat, pentru statutul de şcoală cu personalitate juridică nu schimbă nimic în ceea ce priveşte unitatea şcolară şi orientarea ei către nevoile profesorilor şi elevilor (ex.: contractele de muncă, locul de desfăşurare a activităţilor educaţionale etc.)”.
„Şcoala devine arondată formal uneia cu personalitate juridică, doar dispare poziţia de director, dar persoana rămâne titulară în sistem. Reglementările legate de numărul unităţilor şcolare per UAT rămân valabile”, a mai declarat Daniel David.
Precizări despre situaţia burselor
Ministrul Educaţiei susţine că, prin măsurile luate, „bursele în sistemul preuniversitar sunt normalizate pentru a evita distorsiunile din ultimii ani, în care şcoala a devenit adesea o fabrică de note pentru bani”.
„Dacă nu interveneam acum, mai ales în zona burselor de merit, cred, sincer, văzând unele reacţii din sistem, că şcoala nu mai putea fi salvată de ea însăşi. În ultimii ani am adus în şcoală «ethosul banilor» prin «bursiadă», iar aici nu mă aveţi partener. Dacă îl mai continuam o vreme şi nu interveneam acum, nu-l mai puteam stopa, distrugând „ethosul educaţiei”, care ne spune că într-un sistem gratuit şi obligatoriu de învăţământ copiii trebuie să vină la şcoală, văzând şcoala cu plăcere, ca modalitate de succes social. Bursele/premiile au alte funcţii, aşa cum le propunem aici şi unde mă aveţi partener:
- Copiii care au nevoie să fie ajutaţi să poată să vină la şcoală, vor fi ajutaţi! Într-adevăr, prin burse sociale, copiii care au nevoie vor fi susţinuţi pe tot parcursul anului pentru a putea participa la şcoală (inclusiv, bursele pentru mamele minore).
- Meritul va fi merit! Aici bursele de merit sunt situaţii de excepţie într-un sistem de învăţământ gratuit şi obligatoriu şi vor acoperi maximum 15% dintr-o clasă, cu nota 9 ca limită.
- Bursele tehnologice în programele de pregătire profesională vor continua ca până acum.
- Excelenţa olimpicilor va fi onorată prin premii: rămân neschimbate ca tipologie, dar cu valori uşor crescute. Spre exemplu, o menţiune într-o competiţie internaţională va avea valoarea lunară, timp de 12 luni, a unei burse de merit, iar premiile I, II şi III, obţinute la nivel internaţional, sunt premiate în ţară cu valori între 4.000 – 2.000 EUR (putând acoperi mult mai multe burse lunare de merit, timp de cel puţin un an). În fine, olimpicii sunt eligibili şi pentru celelalte categorii de burse – sociale şi merit – şi îşi păstrează avantajele la înscrierea la liceu şi la facultate. Aşadar, pentru un demers voluntar, susţinerea financiar-instituţională este una pe care o consider adecvată, în condiţii de criză financiară”.
Ministrul a oferit detalii şi despre bursele din sistemul de învăţământ universitar.
„Fondul de burse în învăţământul universitar, cu toată redimensionarea de acum, va fi în 2025 – 2026 mai mare decât în 2022 – 2023! Acum, în criză, nu putem însă ţine pasul cu creşterile, poate bine intenţionate, dar complet nesustenabile din 2023 – 2024/2024 – 2025 şi nu le putem acoperi, aşa cum sunt de altfel cele mai multe practici în lume, decât pentru perioada studiilor (nu oprim, însă, universităţile care doresc/îşi permit să le acopere tot anul). Dar vom căuta modalităţi complementare pentru susţinerea studenţilor, inclusiv prin discuţii cu organizaţiile studenţilor”, a adăugat Daniel David.
Măsura, a spus el, este una temporară.
„Măsura este una temporară, pentru un ciclu de studiu de 3 ani, urmând ca în acest timp să căutăm un mecanism de finanţare mai bun (ex.: deoarece bursa este neimpozitată, referinţa nu poate să fie salariul minim brut, ci, aşa cum s-a propus acum, salariul minim net). În fine, atenţie, studenţii doctoranzi cu bursă nu sunt afectaţi în niciun mod, aceştia având o componentă continuă de cercetare în cadrul activităţilor lor!”, a mai declarat ministrul Daniel David.
