Miniştrii de externe din ţările membre ale NATO continuă vineri discuţiile referitoare la creşterea capacităţii de apărare a Alianţei Nord-Atlantice, dar şi la livrarea în continuare a sprijinului pentru Ucraina.
Înaintea discuţiilor de vineri, secretarul general al NATO Mark Rutte a declarat că ''angajamentul constant al Statelor Unite faţă de Alianţă rămâne piatra de temelie a securităţii noastre''.
La discuţiile de la Bruxelles va lua parte şi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Kaja Kallas. La sosirea la sediul Alianţei Nord-Atlantice, ea a declarat că ţările europene ar trebui să fie mai puternice şi a calificat drept important angajamentul SUA faţă de NATO reafirmat joi prin vocea secretarului de stat american Marco Rubio.
Potrivit reprezentantei UE, Rubio a dat asigurări că SUA nu vor face concesii care ar fi contrare intereselor Europei şi ale Ucrainei.
În prima zi a reuniunii ministeriale a NATO, Statele Unite şi-au reafirmat poziţia conform căreia ţările membre ar trebui să se angajeze că vor aloca pentru apărare cel puţin 5% din produsul intern brut (PIB), mai mult decât dublul ţintei de 2% din PIB stabilite la summitul din Ţara Galilor din septembrie 2014, scrie Agerpres.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a pronunţat pentru sporirea bugetului pentru apărare ''considerabil peste 3%'' din PIB, o decizie care ar urma să fie luată la summitul de la Haga, de la finalul lunii iunie.
Mai multe state aliate au promis că îşi vor spori substanţial cheltuielile pentru apărare, însă pentru multe ţări mai mari, printre care Germania, ţinta de 5% din PIB pentru apărare este considerată nerealistă.
De altfel, şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a declarat vineri, la sosirea la sediul NATO, că ţările aliate sunt pe drumul către sporirea cheltuielilor pentru apărare la cel puţin 3% din PIB.
Miniştrii de externe ai statelor NATO vor discuta şi despre nevoia de continuare a sprijinului pentru Ucraina.
Şeful diplomaţiei britanice David Lammy a afirmat, înaintea discuţiilor de vineri, că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea accepta propunerea de încetare a focului în Ucraina, prezentată de Washington, opinând că Alianţa Nord-Atlantică iese mai puternică din această reuniune.
La sosirea vineri dimineaţă la sediul NATO, ministrul de externe francez Jean-Noel Barrot a spus că Rusia datorează Statelor Unite un răspuns rapid la propunerea americană de încetare a focului în Ucraina.
În opinia şefei diplomaţiei canadiene Melanie Joly, ar trebui să fie stabilit un termen limită până la care Rusia îşi poate prezenta poziţia faţă de propunerea americană de încetare a focului în Ucraina.
Potrivit omologului său eston Margus Tsahkna, ar trebui să existe linii roşii în termeni de calendar în legătură cu încetarea focului în Ucraina. ''Preşedintele rus, Vladimir Putin, cere mai mult şi nu doar referitor la Ucraina. El pune pe masă noi condiţii; cred că trebuie să existe un fel de linii roşii referitoare la calendar'', a spus el înaintea discuţiilor de vineri cu omologii din celelalte 31 de state membre NATO.
