Episcopul ucrainean Mikola Biciok, în vârstă de 45 de ani, stabilit la Melbourne, Australia, este cel mai tânăr membru al conclavului care se va reuni pentru a alege succesorul Papei Francisc, transmite agenţia EFE, citată de Agerpres. Biciok a fost creat cardinal în urmă cu doar patru luni, în cadrul ultimului consistoriu prezidat de Papa Francisc pe 7 decembrie.
La scurt timp după numirea sa, Biciok declara pentru postul public australian ABC că nu s-a aşteptat niciodată să ajungă la o asemenea demnitate la această vârstă, crezând că va rămâne „un simplu redemptorist, un preot şi atât”.
Noul cardinal şi-a exprimat dorinţa de a fi „flexibil, sfânt, accesibil şi fără eminenţă”, reafirmându-şi angajamentul de a condamna războiul din Ucraina, pe care l-a numit „un genocid comis de Rusia”.
Ajuns la Roma la exact 20 de ani de la hirotonirea sa, Biciok a cerut credincioşilor să se roage pentru buna desfăşurare a conclavului: „Fie ca Duhul Sfânt să ne lumineze inimile şi minţile, astfel încât să putem alege un candidat demn de a fi cel de-al 267-lea episcop al Romei”, a scris el pe pagina sa de Facebook.
În aceeaşi postare, cardinalul a rememorat întâlnirea cu Papa Francisc din decembrie, când i-a cerut acestuia să se roage pentru Ucraina. Acum, el mărturiseşte că se roagă ca regretatul pontif „să pledeze înaintea lui Cristos pentru oamenii din Australia şi Ucraina” şi ca Dumnezeu „să-i ofere harul de a-şi duce la îndeplinire misiunea de cardinal al Bisericii Catolice”.
Un conclav divers, între tradiţie şi provocările prezentului
În timp ce Mikola Biciok va fi cel mai tânăr participant la conclav, decanii Colegiului Cardinalilor sunt italianul Angelo Acerbi şi argentinianul Esteban Estanislao, ambii în vârstă de 99 de ani. Conform regulilor Vaticanului, cardinalii care au depăşit vârsta de 80 de ani nu mai au drept de vot.
Dintre cardinalii electori, cel mai vârstnic este spaniolul Carlos Osoro Sierra, fost arhiepiscop de Madrid, în vârstă de 79 de ani.
Mikola Biciok, care se defineşte drept australo-ucrainean, va intra în Capela Sixtină alături de 132 de cardinali cu drept de vot, reprezentând 71 de ţări. Conclavul reuneşte personalităţi cu viziuni diverse, într-un moment în care Biserica Catolică se află în faţa unor decizii esenţiale privind viitorul său.
