O nouă Ordonanţă de Urgenţă, intrată în vigoare, stabileşte că medicii fără specializare pediatrică care tratează minori în situaţii de urgenţă nu pot fi traşi la răspundere pentru daune şi prejudicii, cu condiţia să acţioneze cu bună-credinţă. Schimbarea vine după cazul cutremurător al unui adolescent de 16 ani care a murit la Spitalul Judeţean din Târgu Jiu, din cauza refuzului unui chirurg de a-l opera.
Contextul legislativ
Potrivit noii reglementări, articolul 654 din Legea sănătăţii nr. 95/2006 a fost completat cu un alineat care prevede:
„Toate persoanele implicate în actul medical vor răspunde proporţional cu gradul de vinovăţie al fiecăruia.”
Această modificare vizează situaţiile de urgenţă care pun în pericol viaţa minorilor atunci când serviciile pediatrice specializate nu sunt disponibile şi transferul pacientului nu poate fi realizat în timp util.
Cazul băiatului din Târgu Jiu
Decesul unui adolescent de 16 ani, diagnosticat cu peritonită, a atras atenţia asupra lacunelor sistemului medical:
- Medicul chirurg de gardă a refuzat intervenţia chirurgicală, invocând lipsa specializării pediatrice.
- Adolescentul a fost ţinut mai multe ore fără intervenţie, în timp ce se aştepta o ambulanţă cu echipaj medical complet pentru transfer la Craiova.
- Pacientul a decedat înainte ca transferul să poată fi realizat.
Deşi medicul a fost amendat pentru nerespectarea prevederilor legale, el şi-a justificat decizia prin lipsurile sistemice ale spitalului, inclusiv deficitul de specialişti şi echipamente.
Impactul şi criticile
- Pro: Se oferă un cadru legal clar, reducând teama medicilor de consecinţe juridice în cazuri de urgenţă.
- Contra: Lipsa clarităţii în definirea „bunei-credinţe” ridică întrebări legate de responsabilitate, mai ales în cazurile de malpraxis.
Ministerul Sănătăţii nu a clarificat dacă această prevedere se aplică şi în cazurile de malpraxis, stârnind îngrijorări din partea societăţii civile şi a specialiştilor.
Lipsurile sistemului medical
Acest caz evidenţiază probleme mai ample:
- Deficitul de medici pediatri şi specialişti în spitale judeţene.
- Lipsa ambulanţelor dotate corespunzător, care a întârziat transferul.
- Resurse insuficiente pentru tratamentul cazurilor complexe, în special în oraşele mai mici.
Reacţii oficiale
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a criticat „reflexul lipsei de empatie” în sistemul medical şi a subliniat necesitatea unei schimbări de atitudine:
„Nu putem influenţa comportamentele individuale, dar medicii trebuie să înţeleagă că au menirea să îngrijească oameni.”
Concluzii
Deşi modificările legislative sunt menite să protejeze medicii şi să faciliteze intervenţiile în situaţii critice, cazul de la Târgu Jiu subliniază urgenţa investiţiilor în sistemul de sănătate, asigurarea de resurse adecvate şi clarificarea responsabilităţilor tuturor celor implicaţi.
