Preşedintele francez Emmanuel Macron îşi detaliază în The Economist planul în vederea evitării unei morţi ”brutale” a UE şi îşi asumă în trecere poziţia controversată cu privire la posibilitatea trimiterii unor trupe la sol în Ucraina, dacă Moscova ”va străpunge liniile frontului”, scrie AFP.
”Dacă ruşii au să străpungă liniile frontului, dacă va exista o cerere ucraineană - nu e cazul în prezent -, va trebui să ne punem în mod legitim întrebarea”, declară preşedintele francez într-un lung interviu publicat joi de săptămânalul britanic.
Şeful statului francez a creat o controversă la sfârşitul lui februarie, spunând că trimiterea unor trupe occidentale pe teritoriul ucrainean nu trebuie să fie ”exclusă” în viitor.
Majoritatea statelor europene şi Statele Unite s-au demarcat în mod clar, iar ulterior unele au făcut un pas în direcţia sa.
În The Economist, Emmanuel Macron afirmă că Rusia ”a intrat într-o logică a războiului total”. Şi că trebuie să fie împiedicată să câştige în Ucraina, altfel ”nu vom mai avea securitate în Europa”.
Mai larg, el înscrie această problemă în necesitatea atingerii unei ”credibilităţi militare europene”, într-o debatere pe care a spus că şi-o doreşte în urmă cu o săptămână, la Sorbona.
În acest discurs, odată cu apropierea alegerilor europene din iunie, în care tabăra sa este larg devansată în sondaje de către extrema dreaptă, el avertiza că ”Europa poate muri”.
Această ”moarte” poate fi ”mult mai brutală decât ne-am putea imagina”, subliniază el joi.
În opinia sa, ”este posibil un salt”, însă este necesar ca acesta să fie ”mult mai profund” în faţa unui ”triplu risc existenţial la adresa Europei noastre”, ”militar şi de securitate”, ”economic” şi democratic.
Aflaţi în defensivă, europenii trebuie să se aşeze ”la masă pentru a construi un cadru coerent”, pledează Emmanuel Macron.
”NATO aduce unul dintre aceste răspunsuri şi nu poate fi vorba despre măturarea NATO. Însă acest cadru este mult mai larg”, adaugă el.
”JEFUITORI ARMAŢI”
Această dezbatere este necesar să depăşească Uniunea Europeană (UE), avansează preşedintele francez, care vrea ”să ancoreze discuţia în cadrul Comunităţii Politice Europene (CPE)”, un nou format pe care l-a inspirat în vederea includerii Londrei după Brexit.
”Ar fi o eroare să se exludă ţări care nu sunt în UE” ca Norvegia, Regatul Unit sau Balcanii.
Această reflecţie este necesar să includă arma nucleară, cu care Regatul Unit şi Franţa sunt dotate în Europa, reiterează el.
El propune ca partenerii europeni ”să ia în calcul” această ”capacitate” franceză, ”însă fără să o facă comună”.
Pe plan economic, înaintea unei vizite de stat în Franţa a preşedintelui chinez Xi Jinping - luni şi marţi -, Emmanuel Macron îndeamnă Europa să-şi apere ”interesele strategice” şi ”mizele securităţii naţionale” în numele ”reciprocităţii” în relaţiile comerciale cu Beijingul.
”Există numeroase sectoare în care China cere ca producătorii să fie chinezi, pentru că sunt ptrea sensibile. Ei, bine, noi, europenii, trebuie să putem face acelaşi lucru”, subliniază el.
În privinţa ”vulnerabilităţii democratice”, leful statului francez, care a promis să se implice în campania alegerilor europene, le adresează în fine un avertisment alegătorilor.
”Cel mai bin fel de a construi împreună este să avem cât mai puţin naţionalişti posibil”, subliniază el.
”Le spun europenilor: treziţi-vă!”, ”toţi naţionaliştii europeni sunt nişte brexiteri ascunşi”, adaugă el, vizând în special extrema dreaptă franceză.
După ce a îndemnat la ieţirea Franţei din UE (Frexit), Partidul Rassemblement national (RN, extremă dreapa) încasează acum ”dividendele Europei vrând să o distrugă fără să spună nimic”, acuză preşedintele Emmanuel Macron.
”Este ca şi cum ai spune că «nu e grav să dai banca pe mâna jefuitorilor înarmaţi»”, avertizează el.
