Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, critică dur modul în care autorităţile române au gestionat marile proiecte energetice nucleare din ultimii ani, avertizând că România riscă să suporte costuri uriaşe pentru investiţii începute fără o bază economică solidă şi fără o strategie clară pe termen lung.
Senatorul susţine că proiectele privind reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, precum şi dezvoltarea mini-reactoarelor modulare de la Doiceşti, au fost asumate politic fără o analiză realistă a costurilor şi a capacităţii statului de a le finanţa.
„Timp de cinci ani, politicienii noştri au vândut iluzii atât propriilor cetăţeni, cât şi statului american. Ei s-au angajat să facă ceea ce nu puteau sau nu ştiau să facă. Minciuni după minciuni, doar pentru a-şi cumpăra câte o fotografie la Washington”, afirmă Peiu.
În opinia liderului AUR, România nu are resursele financiare necesare pentru a susţine simultan cele două mari proiecte nucleare, estimate împreună la aproape 20 de miliarde de dolari. El îi consideră responsabili pentru această situaţie pe foştii şi actualii premieri Ludovic Orban, Florin Cîţu, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu şi Ilie Bolojan, precum şi pe foştii miniştri ai Energiei Virgil Popescu, Sebastian Burduja şi Bogdan Ivan.
Petrişor Peiu spune că românii au aflat abia acum amploarea angajamentelor financiare asumate de stat.
„Pe scurt, problema este aşa: dacă realizăm contractul, nu ştim nici câţi bani vom cheltui, nici dacă vom avea o nouă centrală nucleară la Doiceşti. Mai mult, dacă totuşi vom construi centrala, ea va furniza cam tot atâta energie cât ar fi furnizat o centrală pe gaz, care ar fi costat de 20 de ori mai puţin, sau una hidro cu pompaj invers, care ar fi costat de 10 ori mai puţin. Dacă nu îndeplinim contractul, ne vom trezi cu un arbitraj internaţional, cu mici şanse de câştig, plus un diferend uriaş cu SUA, partenerul strategic”, explică senatorul AUR.
Acesta consideră că întregul proces a fost dominat de populism şi decizii politice lipsite de fundament tehnic şi economic.
„Pur şi simplu, politicienii au ignorat realitatea tehnică, ştiinţifică şi economică, crezând că astfel îşi vor cuceri sprijinul american pentru propriile cariere politice. Problema energetică nucleară a României este complicată, atât pentru posibilele reactoare 3 şi 4 de la Cernavodă, cât şi pentru mini-reactoarele nucleare (SMR)”, mai afirmă Peiu.
Senatorul atrage atenţia şi asupra particularităţilor reactoarelor CANDU utilizate la Cernavodă, despre care spune că sunt diferite de majoritatea reactoarelor nucleare folosite la nivel mondial.
„Diferenţele sunt foarte mari: reactoarele CANDU de la Cernavodă funcţionează cu combustibil pe bază de uraniu natural, cu 0,7% din masă izotopul U-235, şi au agent de răcire apă grea, în vreme ce reactoarele PWR, construite de marile puteri, SUA, Franţa şi URSS/Rusia, funcţionează cu uraniu îmbogăţit, cu 3-5% U-235, şi cu agent de răcire apă normală. Funcţionarea reactoarelor PWR este mai economicoasă, ele având o putere netă mai mare, între 800 şi peste 1.000 MW, decât cele CANDU, de 600-700 MW, şi fiind alimentate doar la 18-24 de luni, în vreme ce reactoarele CANDU se alimentează mult mai frecvent”, susţine liderul senatorilor AUR.
Peiu subliniază că tehnologia CANDU este tot mai rar utilizată la nivel global şi ridică semne de întrebare privind capacitatea industriei internaţionale de a mai produce astfel de reactoare.
„Oare or mai şti să facă încă două? Mai are cine să le producă? Mai au unde?”, se întreabă acesta.
În ceea ce priveşte proiectul mini-reactoarelor modulare de la Doiceşti, senatorul afirmă că România riscă să investească într-o tehnologie încă insuficient testată comercial.
„Ceea ce vrea NuScale să vândă la Doiceşti este un cap de serie, un prototip sau FOAK, "First-of-a-Kind", care costă, de obicei, de 2 până la 5 ori mai scump decât un produs de serie, numit NOAK, "Nth-of-a-Kind". Mai grav, proiectele nucleare FOAK se finanţează cu rate ale dobânzii de 8 până la 12% pe an, din cauza primelor de risc, comparativ cu 3 până la 5% pentru tehnologiile cunoscute”, afirmă Petrişor Peiu.
Acesta adaugă că investiţiile în SMR-uri ar avea costuri de producţie foarte ridicate comparativ cu alte surse de energie.
„Iată, deci, cât este de dificil să alegem ce să construim mai întâi: proiectul de la Doiceşti sau reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Unde mai pui incertitudinea construirii a două reactoare mari cu o firmă care nu a mai făcut acest lucru de 19 ani. Probabil că în 2030 am putea avea primul mini-reactor la Doiceşti, în vreme ce reactorul 3 de la Cernavodă ar fi gata de conectare cu 2-3 ani mai târziu. Mai este un amănunt: România este o ţară cu o situaţie financiară mult prea grea pentru a-şi permite ambele proiecte, care ar costa împreună aproape 20 de miliarde de dolari”, mai afirmă Peiu.
În final, liderul senatorilor AUR vorbeşte despre problemele majore din întregul sistem energetic românesc şi despre riscurile care ar putea apărea în următorii ani odată cu închiderea unor capacităţi importante de producţie.
„În fine, să nu uităm şi starea deplorabilă a sistemului energetic românesc: în 2027 se opreşte pentru modernizare reactorul 1 de la Cernavodă, iar pe 31 august 2026 se opresc grupurile pe cărbune din Oltenia şi nu ştim dacă va fi gata primul grup de la Mintia. Între timp, centrala de la Iernut nu este gata, iar centralele de la Turceni şi Işalniţa nici măcar nu au un constructor selectat, deci nici vorbă să fi început”, mai menţionează el.
Petrişor Peiu încheie prin a cere explicaţii din partea celor care au condus Guvernul şi Ministerul Energiei în ultimii ani.
„Nu ştiu cum va ieşi ţara din această situaţie complicată, dar vă pot spune cine au fost premierii care au girat această stare de lucruri, în mod populist, demagogic şi mincinos: Ludovic Orban, Florin Cîţu, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu şi, pentru vreo zece luni, Ilie Bolojan. Să nu uităm să îi adăugăm şi pe miniştrii Energiei: Virgil Popescu, Sebastian Burduja şi Bogdan Ivan. Oare vor fi vreodată întrebaţi cum s-a ajuns aici?”, a declarat liderul senatorilor AUR Petrişor Peiu, potrivit News.ro.
