Vineri, Banca Naţională a României a stabilit un curs de 5,1165 lei pentru un euro, marcând o scădere de 0,0057 lei (0,11%) faţă de cotaţia de joi, de 5,1222 lei.
După trei zile consecutive în care moneda europeană s-a întărit în raport cu leul, cursul a înregistrat vineri o uşoară scădere. Este important de menţionat că marţi s-a depăşit în premieră pragul de 5 lei pentru un euro.
Slăbirea leului are consecinţe asupra preţurilor produselor alimentare, a serviciilor, abonamentelor, dar şi asupra ratelor bancare şi chiriilor exprimate în euro.
Cea mai proastă săptămână din 2009 până acum
Moneda naţională se îndreaptă spre cea mai abruptă scădere săptămânală din ultimii 16 ani, contextul politic influenţând direct această evoluţie. Reuters a scris că această depreciere vine pe fondul rezultatului obţinut de candidatul dreptei radicale, George Simion, în primul tur al alegerilor prezidenţiale.
Analiştii de la JPMorgan au avertizat încă de marţi că există un risc de 50% ca instabilitatea politică din România să provoace o devalorizare a leului între 15% şi 20%, în timp ce o variantă mai blândă ar putea însemna o depreciere de circa 5%.
S&P Global Ratings a transmis că „procesul de elaborare a politicilor în România va deveni din ce în ce mai fragmentat, mai puţin stabil şi mai puţin eficient în următoarele luni, ceea ce ar putea conduce la rezultate mai slabe în ceea ce priveşte creşterea economică, situaţia fiscală şi relaţiile externe”. Agenţia de rating păstrează pentru România calificativul suveran „BBB-”, însă perspectiva este negativă.
Un avertisment a venit şi din zona investitorilor. Rob Brewis, manager de portofoliu la Aubrey Capital Management, a spus: „Dacă direcţia politică s-ar înrăutăţi pe o piaţă precum România, iar noi am avea bani acolo… am reacţiona destul de rapid şi am lua-o la fugă spre ieşire.”
Piaţa valutară ar putea rămâne tensionată
Potrivit unor surse din piaţă, Banca Naţională ar putea încerca să menţină noul nivel de 5,12 lei/euro. „Dacă va vedea că piaţa este relaxată cu acest nivel e posibil să mai vedem deprecieri uşoare şi în trepte”, a spus joi un dealer valutar.
Inclusiv guvernatorul Mugur Isărescu admitea în februarie că leul era supraevaluat cu aproximativ 5%, precizând că va permite o depreciere „uşor-uşor”. În acest context, ajustarea ar putea duce cotaţia euro spre 5,20 lei, un nivel nu foarte departe de cel actual.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a explicat marţi pentru HotNews.ro: „În ultima perioadă, vedem o schimbare importantă pe piaţa valutară. Intrările de capital au scăzut, iar ieşirile au crescut semnificativ. În consecinţă, pentru a tempera aceste mişcări trebuie atrasă lichiditatea din piaţă şi dobânzile să crească. BNR va căuta un optim pentru această situaţie.”
Instituţiile financiare atrag de asemenea atenţia asupra volatilităţii accentuate a leului, mai ales după suspendarea primului tur de alegeri prezidenţiale şi pe fondul tensiunilor politice recente.
Chiriile, direct afectate de deprecierea monedei
Creşterea cursului euro din luna mai are efect imediat asupra costurilor de locuire pentru cei care achită chiria în lei, se arată într-o analiză Storia publicată de HotNews.
De exemplu, la data de 7 mai 2025, la un curs de 5,0991 lei/euro, o chirie de 500 euro echivala cu 2.549,55 lei. În aceeaşi zi a anului precedent, când cursul era de 4,9757 lei/euro, aceeaşi chirie reprezenta 2.487,85 lei. Diferenţa de aproape 62 de lei poate părea nesemnificativă la prima vedere, însă pentru bugetele restrânse poate avea un impact considerabil.
Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe în cadrul OLX Group, a comentat: „Am observat că în multe oraşe mari chiriile continuă să crească anual. În acest context, evoluţia cursului valutar devine un factor suplimentar de presiune, mai ales pentru chiriaşii care plătesc în lei şi ţin cont de cursul valutar din ziua plăţii. Chiar şi o diferenţă de 60 de lei poate conta, mai ales pentru cei care gestionează bugete strânse, pentru studenţi sau familii tinere. Deşi fluctuaţia poate părea relativ minoră din perspectiva unora, ea vine într-o perioadă în care mulţi români se confruntă deja cu presiuni financiare din cauza inflaţiei şi a costurilor ridicate cu utilităţile.”
