Ministrul leton de externe Krisjanis Karins a declarat miercuri că finanţarea fondului plurianual de 100 de miliarde de euro destinat susţinerii Ucrainei, propus de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, ar putea fi asigurată prin contribuţiile statelor membre ale Alianţei, transmite Reuters, citat de Agerpres.
Fiecare ţară membră ar urma să contribuie cu un anumit procent din PIB, a precizat ministrul leton înaintea reuniunii ministeriale a NATO la Bruxelles.
La rândul său, ministrul eston de externe Margus Tsahkna a anunţat că ţara sa le-a propus celorlalte ţări membre ale NATO să ofere anual 0,25% din PIB-ul lor ca ajutor militar pentru Ucraina.
Miniştrii de externe din statele membre ale NATO vor discuta la această reuniune modalităţi de a aşeza pe o bază pe termen lung ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia, demers în care se înscrie propunerea lui Stoltenberg de constituire a unui fond de 100 de miliarde de euro în cadrul unei finanţări pe cinci ani.
"Trebuie să asigurăm asistenţă de securitate de încredere şi predictibilă pentru Ucraina pe termen lung, astfel încât să ne bazăm mai puţin pe contribuţii voluntare şi mai mult pe angajamente ale NATO. Mai puţine oferte pe termen scurt şi mai multe angajamente pe termen lung", a motivat Stoltenberg.
Potrivit unor diplomaţi, un scop al iniţiativei de creare a acestui fond special este de a preveni orice reducere a ajutorului american pentru Ucraina în eventualitatea în care Donald Trump ar deveni din nou preşedinte al SUA.
Propunerea va fi discutată la reuniunea ministerială, dar este nevoie de un consens în rândul celor 32 de state membre ale Alianţei. Stoltenberg a mai menţionat că obiectivul este luarea unei decizii la summitul NATO din luna iulie.
"Vom analiza fezabilitatea acestei propuneri", a declarat presei la sosirea la reuniunea NATO ministrul belgian de externe Hadja Lahbib, adăugând şi ea că acum va fi doar o discuţie pregătitoare pentru summitul NATO din iulie.
În acest timp, ministrul spaniol de externe José Manuel Albares Bueno şi omoloaga sa germană Annalena Baerbock au afirmat fiecare că este important să se asigure că nu va exista o suprapunere a eforturilor între NATO şi UE, în condiţiile în care blocul comunitar a creat la rândul său un fond extrabugetar pentru ajutorul militar destinat Ucrainei.
Totuşi, Annalena Baerbock a descris propunerea lui Stoltenberg drept "corectă şi importantă", adăugând că Ucraina trebuie să primească un ajutor prin intermediul unor "structuri stabile, pe termen lung".
Şi ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a spus că sprijină eforturile lui Stoltenberg, iar omoloaga sa canadiană Melanie Joly a declarat că salută "orice formă de sprijin pe care Ucraina o poate avea".
În schimb, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto "a afirmat clar că Ungaria nu va susţine nicio propunere a NATO care ar putea apropia Alianţa de război sau care o va transforma dintr-o coaliţie defensivă într-una ofensivă", a anunţat pe platforma X purtătorul de cuvânt al guvernului ungar.
