Camera Deputaţilor a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, un proiect legislativ care aduce modificări Codului de procedură penală, cu scopul de a eficientiza actul de justiţie şi de a reduce durata proceselor. Iniţiativa, lansată în 2025 şi retrimisă ulterior spre reexaminare, a fost aprobată cu o largă majoritate: 276 de voturi „pentru”, 9 „împotrivă” şi o abţinere.
Proiectul, susţinut de deputata Alina Gorghiu, introduce o schimbare importantă în modul de desfăşurare a proceselor penale. Potrivit noilor prevederi, persoanele aflate în detenţie nu vor mai fi aduse automat în sala de judecată, ci doar atunci când magistratul consideră necesar acest lucru. În restul situaţiilor, participarea va avea loc prin videoconferinţă, direct din locul de detenţie, cu respectarea tuturor garanţiilor privind dreptul la apărare.
„Mulţumesc colegilor din Camera Deputaţilor pentru votul acordat acestei iniţiative legislative, un proiect important pentru sistemul judiciar din România. Forma adoptată de Parlament răspunde solicitărilor formulate în cererea de reexaminare transmisă de Preşedintele României şi asigură un echilibru corect între necesitatea eficientizării procedurilor şi respectarea deplină a drepturilor fundamentale”, a transmis Alina Gorghiu.
Modificarea vine ca răspuns la problemele frecvente din sistem, unde transportul deţinuţilor şi alte dificultăţi logistice generau amânări repetate ale termenelor. Prin utilizarea tehnologiei, legea urmăreşte să reducă aceste întârzieri şi să accelereze soluţionarea cauzelor.
Printre efectele directe ale noii reglementări se numără scurtarea duratei proceselor, eliminarea unor motive de amânare, creşterea eficienţei în instanţe şi modernizarea procedurilor judiciare. Susţinătorii proiectului consideră că această schimbare va aduce mai multă predictibilitate şi coerenţă în actul de justiţie.
„Este un proiect care răspunde unei nevoi reale: mai puţine pretexte pentru amânări şi mai multă justiţie efectivă”, a transmis deputata PNL, Alina Gorghiu.
Aceasta a insistat că noile reguli nu afectează drepturile fundamentale ale persoanelor implicate în procese:
„Este un proiect care răspunde unei nevoi reale: mai puţine pretexte pentru amânări şi mai multă justiţie efectivă. În acelaşi timp, dreptul la apărare este pe deplin exercitat — aceasta este garanţia pe care legea o aduce”.
Legea a trecut printr-un proces de reexaminare după ce, în octombrie 2025, preşedintele Nicuşor Dan a retrimis actul normativ Parlamentului pentru clarificări suplimentare. Forma finală adoptată reflectă aceste observaţii şi încearcă să echilibreze eficienţa procedurală cu respectarea drepturilor juridice.
