Israelul a cerut sancţionarea Iranului, în urma unui atac iranian fără precedent în noaptea de sâmbătă spre duminică, într-o şedinţă a Consiliului de Securitate al ONU, convocat de urgenţă duminică seara, în care Iranul a subliniat că ”nu a avut altă alegere decât să-şi exercite dreptul la autoapărare”, relatează AFP, preluat de News.ro.
Ambasadorul israelian la ONU Gilad Erdan a cerut duminică Consiliului de Securitate al ONU să impună ”toate sancţiunile posibile” Iranului, în urma acestui atac.
”Consiliul de Securitate trebuie să acţioneze”, a tunat Gilad Erdan în reuniunea de urgenţă a Consiliului.
El a cerut ca ONU ”să impună toate sancţiunile posibile Iranului înainte să fie prea târziu”.
”DREPT LA AUTOAPĂRARE”
Ambasadorul iranian la ONU Amir Saeid Iravani a invocat ”dreptul la autoapărare”.
”Consiliul Se Securitate (al ONU) a eşuat în datoria sa de a menţine pacea şi securitatea internţaionale” prin faptul că nu a condamnat atacul de la 1 aprilie la Consulatului Iranului la Damasc, iar ”în aceste condiţii Republica islamică Iran nu a avut altă opţiune decât să-şi exercite dreptul la autoapărare”, a declarat Amir Saeid Iravani.
El a dat asigurări că Teheranul nu vrea o escaladare, dar că va răspunde ”oricărei ameninţări sau agresiuni”.
Secertarul general al ONU Antonio Guterres a îndemnat la ”reţinere maximă”.
”Nici regiunea şi nici lumea nu-şi mai pot permite alte războaie”, a subliniat el.
”Orientul Mijlociu se află pe marginea prăpastiei, Populaţiile din regiune se confruntă cu un adevărat pericol al unui conflict generalizat devastator. este momentul dezamorsării şi dezescaladării. Este momentul să se dea dovadă de o reţinere maximă”, a declarat Antonio Guterres.
El a condamnat atacurile iraniene şi atacul israelian vizând Consulatul Iranului în Siria şi a subliniat ”principiul inviolabilităţii” instituţiilor diplomatice.
În acest atac la Damas au fost ucişi şapte membri ai Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Iranului.
Iranul a acuzat Israelul de acest atac, care nu a confirmat şi nici dezminţit.
Iranul a lansat acest atac la 13 aprilie, la peste şase luni de la începutul ofensievei Israelului în Fâşia Gaza împotriva Hamas, aliatul Iranului, care a creascut şi mai mult tensiunile între cele două ţări inamice.
Isarelul s-a angajat să furnizeze ”ajutor umanitar suplimentar” palestinienilor în Fâşia Gaza şi să ”continue să acţioneze în vederea unui armistiţiu imediat şi de durată şi eliberarea ostaticilor de către Hamas”, în timp ce cele două tabere prezintă exigenţe contradictorii.
În paralel cu acest atac, aliaţi ai Teheranului - mişcarea islamistă libaneză Hezbollah şi rebelii huthi din Yemen - au tras rachete şi drone către teritoriul israelian.
Israelul este, de la Revoluţia din 1979, inamicul jurat al Iranului, care îndeamnă la distrugerea sa.
Însă, până în prezent, Teheranul s-a abţinut să atace în mod direct Israelul, iar cele două ţări obişnuiau să se înfrunte prin interpuşi terţi - de exemplu Hezbollah.
Mai mulţi analişti consideră inevitabilă o ripostă israeliană.
Înainte de a riposta însă, ”nu este vorba doar despre consultarea, ci despre obţinerea aprobării Washingtonului”, dă asigurări un fost director al spionajului militar israelian, Tamir Hayman.
Iranul pare, la rândul său, că a vrut să evite o escaladare, consideră un analist de la un grup de american de cercetare, New Lines Institute for Strategy and Policy, Nick Heras.
Acest atac ”era menit să fie văzut în întreaga lume, dar să nu facă să degenereze situaţia într-un război regional total”, declară el AFP.
Războiul continuă în F âşia Gaza, unde Ministerul Sănătăţii al Hamas a înregistrat duminică 43 de morţi în decurs de o zi, iar bilanţul operaţiunilor militare israelkiene a crescut la 33 729 de morţi, majoritatea civili.
