Aproape 80% dintre români nu au încredere în capacitatea Guvernului de a proteja populaţia în cazul unui pericol armat, iar 56% se tem de acţiuni teroriste în România pe fondul situaţiei din Orienul Mijlociu, relevă datele unui sondaj IRSOP.
De asemenea, 86% dintre cei chestionaţi condamnă atacul Hamas în Israel, 66% sunt de acord ca Israelul să atace militanţii Hamas din Gaza, iar 78% sunt de acord ca România să ajute populaţia civilă din Fâşia Gaza, în timp ce dor 29 % sunt total de acord cu primirea de refugiaţi evrei, 38% parţial de acord, iar 31% nu sunt de acord. Mai mult de jumătate dintre subiecţi sunt în favoarea creării unu stat palestinian, alături de cel evreu, în Orientul Mijlociu. În ceea ce priveşte conflictele din Ucraina şi din Orientul Mijlociu, peste o treime (36%) se tem mai mult de cel din Ucraina, un procent similar având temeri în egală măsură legate de ambele conflicte. 46% dintre subiecţi cred că România face prea mult pentru a ajuta Ucraina, iar 42% cred că riscurile militare pentru România sunt mai mari acum decât la începutul războiului din Ucraina, 47% considerându-le la fel.
86% dintre cei intervievaţi condamnă atacul sângeros al Hamas în Israel, din 7 octombrie, în timp ce 7% nu îl condamnă, iar 7% nu ştiu, în timp ce 66% consideră că Israelul are dreptul să atace militanţii Hamas fin Gaza, iar 20% nu cred că statul evreu are acest drept.
În ceea ce priveşte ajutorul României pentru populaţia civilă din Fâşia Gaza, 78% dintre respondenţi se declară de acord, dar 20% nu sunt de acord.
La întrebarea ”Consideraţi că războiul din Orientul Mijlociu ar putea determina acţiuni teroriste care pun în pericol securitatea populaţiei din România?”, 56% dintre cei chestionaţi au răspuns afirmativ, iar 38% nu consideră că există un astfel de risc.
O altă întrebare a vizat posibilitatea ca România să primească refugiaţi evrei, formularea fiind: ”Aţi fi de acord total, parţial sau nu aţi fi de acord ca România să fie deschisă şi să primească evreii din Israel care vor să fugă din calea războiului şi ar dori să se refugieze la noi?”. 29% dintre respondenţi s-au declarat ”total de acord”, 38%, ”parţial de acord”, iar 31% nu sunt de acord.
În favoarea existenţei unui stat palestinian, pe lângă cel israelian, în Orientul Mijlociu, s-au pronunţat 56% dintre subiecţi, 18% fiind împotrivă, iar 26% declarând că nu ştiu.
La întrebarea ”Preşedintele Biden a spus că „lumea a ajuns la un punct de inflexiune în istorie”, adică un moment în care lumea îşi schimbă direcţia de mers. Consideraţi că America este destul de puternică sau nu este destul de puternică să stabilizeze lumea ?”, 49% consideră că este destul de puternică, iar 43% cred că nu este destul de puternică.
Mai mult de o treime dintre cei chestionaţi, 36%, se declară mai îngrijoraţi de conflictul din Ucraina decâît de cel din Orientul Mijlociu, 17% se declară mai îngrijoraţi de cel din Orientul Mijlociu, iar 35 % se declară îngrijoraţi în egală măsură de ambele conflicte.
Întrebaţi dacă România face prea mult, prea puţin sau exact cât trebuie ca să ajute Ucraina, 46% au răspuns ”prea mult”, 8 % au ales varianta ”prea puţin”, iar 40% consideră că România face ”exact cât trebuie”.
O altă întrebare inclusă în sondaj a fost: ”Consideraţi că în prezent, din cauza războiului din Ucraina, riscurile militare pentru România sunt mai mari decât la începutul conflictului, mai mici sau la fel?”, 42% dintre subiecţi apreciind că riscurile militare sunt mai mari, 5 % considerându-le la fel, iar 47% afirmă că sunt la fel.
Doar 2% dintre cei chestionaţi au foarte mare încredere că în cazul unui pericol armat, Guvernul României are capacitatea să protejeze siguranţa populaţiei, iar 17% au mare încredere, în timp ce procentele celor a căror încredere este mică sau foarte mică reprezintă 35%, respectiv 44%. .
Sondajul IRSOP a fost realizat în intervalul 25-30 octombrie, prin interviuri telefonice, pe un eşantion de 905 persoane, reprezentativ pentru populaţia de peste 18 ani rezidentă în România. Toleranţa de eşantionare este de ±3,3%. Sondajul reprezintă un serviciu de informare publică finanţat integral de IRSOP.
