Inteligenţa artificială loveşte piaţa mondială a muncii „ca un tsunami”, a declarat Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internaţional. Este posibil ca inteligenţa artificială să afecteze 60% dintre locurile de muncă din economiile avansate şi 40% dintre locurile de muncă din întreaga lume în următorii doi ani, susţine Georgieva, citată de Reuters şi preluată de Profit.ro.
Recent a fost relatat că un număr de 40.000 de disponibilizări au fost sesizate de la începutul anului. O medie de 1.000 pe zi, cel puţin în primele două luni ale anului 2024. Reduceri care afectează giganţii tehnologici şi micile startup-uri, de la San Francisco la Tel Aviv, arată o analiză La Stampa. Dar au un numitor comun minim: reducerea costurilor pentru a se concentra pe inteligenţa artificială, în special cea generativă, capabilă să organizeze o parte din muncă, să scrie şi să trimită e-mailuri sau, la rândul său, să devină un atu pentru companie.
Şi, astfel, de la începutul anului, ritmul reducerilor a devenit din ce în ce mai rapid. Cisco a transmis pe 14 februarie că a făcut 4.250 de disponibilizări, 5% din forţa de muncă; PayPal 2.500; Microsoft 1.900; Sap 8.000; eBay şi Google 1.000; Amazon 440; Snapchat 500; Zoom 150.
Asta doar pentru a ţine cont de cele mai cunoscute companii. Însă, potrivit Layoff, un portal care a adunat toate disponibilizările făcute de companiile de tehnologie din 2021, sunt în jur de 300 de companii care au decis să-şi reducă forţa de muncă de la începutul lunii ianuarie până astăzi. Numărul precis de disponibilizări este de 39.496 în 2024, potrivit portalului folosit adesea de marile ziare financiare ca busolă pentru tendinţa pieţei muncii în tehnologie.
Cifre în prezent puţin mai mici decât ritmul din primele două luni ale anului trecut, când un total de 263.000 de persoane şi-au pierdut locul de muncă în domeniul tehnologiei, cu un început de an de coşmar caracterizat de disponibilizările de la Meta, Amazon şi Microsoft. Trendul, însă, continuă şi ascunde alte fenomene, alte capitaluri pe care le caută economia digitală.
Este un fenomen în curs, care îşi are rădăcinile în pandemia de Covid-19, când toate companiile de tehnologie au făcut noi angajări, în urma promisiunii că izolările vor duce la un triumf al digitalului asupra spaţiilor fizice (Zoom, platforma de streaming video, a devenit un exemplu al acestei revoluţii). O promisiune care a fost redimensionată semnificativ după pandemie. Şi acum, cu „bulimia digitală” în scădere, companiile se confruntă cu realitatea.
Într-o scrisoare adresată acţionarilor în ianuarie 2023, Mark Zuckerberg a vorbit despre cel ce tocmai începuse drept „anul eficienţei”, iniţiind mai întâi un plan masiv de concedieri, care a trimis acasă 11.000 de oameni, 13% din forţa de muncă. Acea eficienţă, acea promisiune făcută acţionarilor că de atunci conturile vor fi readuse sub control, are reverberaţii şi astăzi. Dimpotrivă, cursa către AI a exasperat într-un fel căutarea eficienţei. Un analist de la Jefferies a comentat în ultimele zile că „concedierile vor continua şi ar putea chiar să se agraveze”.
Motivul? Companiile de tehnologie ar fi descoperit pur şi simplu că au „un morman de lemn mort şi că cu o organizare mai simplă ar fi putut face mult mai mult”. Prin urmare, companiile şi-ar reevalua propriile domenii prioritare pentru investiţii. Exemplu. Reducerile de personal de la Amazon au afectat în principal platforma de streaming video Twitch. Poziţii scumpe, dar care nu mai sunt considerate esenţiale.
Microsoft, Meta, Google şi Spotify sunt invitate să găsească noi echilibre, în acest an. Administratorul Spotify, Daniel Ek, a spus-o clar la începutul anului: „Trebuie să devenim mai eficienţi, este adevărat, dar trebuie să investim în sectoare noi”. Suspectul numărul unu, inteligenţa artificială.
Unul dintre cele mai vaste planuri de concediere de anul trecut a fost cel al Salesforce, gigantul cloud din San Francisco. În ianuarie, în urmă cu un an, a anunţat 800 de disponibilizări în rândul celor 80.000 de angajaţi ai săi. În septembrie, în cadrul evenimentului anual de la San Francisco, compania şi-a dezvăluit planul de a pune AI în centrul priorităţilor. Pentru a deveni o companie AI.
Nu există cifre oficiale, dar din ceea ce reiese cotidianului „La Stampa”, compania ar avea astăzi din nou aproape 8.000 de angajaţi. Şi noii angajaţi au de-a face, într-un fel, cu inteligenţa artificială (AI).
Acelaşi lucru pentru Meta, care face angajări în acel sector. Şi acelaşi lucru pentru Google, care are sute de poziţii deschise în domeniul AI. Anul eficienţei nu s-a încheiat încă. Mulţi analişti sunt convinşi că vor fi mai multe disponibilizări şi mai multe angajări, într-o cifră de afaceri epuizantă care pune sub semnul întrebării abilităţile şi aptitudinile şi le cere angajaţilor să se regândească, să se reinventeze, să dobândească noi cunoştinţe. Din nou.
