Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este aşteptată să se pronunţe joi, 6 august, asupra unei decizii importante în dosarul în care Călin Georgescu, Horaţiu Potra şi alţi 20 de inculpaţi sunt trimişi în judecată pentru infracţiuni privind acţiuni împotriva ordinii constituţionale. Hotărârea instanţei supreme va stabili dacă procesul poate intra în faza de judecată pe fond sau dacă vor exista alte măsuri procedurale.
Update: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis joi respingerea tuturor contestaţiilor formulate în etapa de cameră preliminară în dosarul în care Călin Georgescu, Horaţiu Potra şi alţi 20 de inculpaţi sunt judecaţi pentru infracţiuni împotriva ordinii constituţionale. Prin această hotărâre, procesul poate intra în faza de judecată pe fond.
Magistraţii au menţinut astfel decizia Curţii de Apel Bucureşti din 2 aprilie, după ce au respins atât contestaţiile inculpaţilor, cât şi pe cea depusă de Ministerul Public. Pronunţarea fusese amânată până la 6 august 2026, după dezbaterile desfăşurate în camera preliminară.
Instanţa supremă a precizat că această etapă procedurală are exclusiv rolul de a verifica legalitatea rechizitoriului, a probelor administrate şi a actelor de urmărire penală. Judecătorii au subliniat că hotărârea nu reprezintă o analiză a acuzaţiilor şi nu stabileşte vinovăţia sau nevinovăţia inculpaţilor, aspecte care vor fi examinate doar în timpul procesului pe fond.
Ştirea iniţială:
Magistraţii au amânat miercuri pronunţarea pentru această dată, după ce au reluat dezbaterile din camera preliminară. Cauza a avut un parcurs procedural complex în ultimele luni, inclusiv din cauza schimbării componenţei completului de judecată. În luna iunie, unul dintre judecători s-a abţinut, iar dosarul a fost repartizat unei noi formule de judecată, ceea ce a impus reluarea dezbaterilor.
Anterior, Curtea de Apel Bucureşti a decis, pe 2 aprilie, că dosarul îndeplineşte condiţiile legale pentru începerea judecăţii. Hotărârea a fost însă contestată, iar dosarul a ajuns pe masa Înaltei Curţi, care a amânat de mai multe ori pronunţarea.
În decizia pronunţată în aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit: „Constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul din data de 15 septembrie 2025, întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală în dosarul nr. 6720/284/P/2024, şi dispune începerea judecăţii în cauza privindu-i pe inculpaţii Georgescu Călin, Potra Horaţiu, Potra Dorian, Potra Alexandru Cosmin, Dărăbanţ Matei, Lup Andrei-Florin, Lup Ioan, Szanto Daniel, Apahidean Marius, Borişca Cristian Sergiu, Dragoman Vasile Leonard, Timofti Constantin, Goloşoiu Mihail, Hauptman Manfred-Ioan, Lăpădatu Claudiu Marian, Aniţei Iulian, Comiza Adrian, Lechinţan Traian, Moldovan Dionisie, Panţa Dan-Cristian, Lascu Bogdan-Florin şi Mureşan Ovidiu-Claudiu”.
Potrivit rechizitoriului, Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi de comunicarea de informaţii false în formă continuată. Horaţiu Potra este cercetat pentru tentativă la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, dar şi pentru infracţiuni privind regimul armelor, muniţiilor şi materiilor explozive. Fiul şi nepotul acestuia, Dorian şi Alexandru Potra, au fost de asemenea trimişi în judecată pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
Anchetatorii susţin că, după anularea alegerilor prezidenţiale prin hotărârea Curţii Constituţionale din 6 decembrie 2024, Călin Georgescu şi Horaţiu Potra s-ar fi întâlnit, a doua zi, la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov. Potrivit procurorilor, întâlnirea ar fi avut loc „în condiţii de clandestinitate”, iar discuţiile ar fi vizat organizarea unor acţiuni violente care să deturneze protestele paşnice din acea perioadă.
În rechizitoriu se arată că: „Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat".
Procurorii mai susţin că Horaţiu Potra ar fi coordonat un grup paramilitar format din 21 de persoane, care urma să se deplaseze spre Bucureşti pentru a participa la proteste transformate ulterior în acţiuni violente. În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au instituit filtre în mai multe zone din Ilfov, Dâmboviţa şi Bucureşti, iar în autoturismele controlate au fost descoperite arme albe, pistoale, spray-uri iritant-lacrimogene, materiale pirotehnice şi alte obiecte considerate periculoase.
Între timp, măsurile preventive au fost modificate în cazul unor inculpaţi. În luna iunie, Înalta Curte a decis înlocuirea arestului preventiv al lui Horaţiu Potra cu arestul la domiciliu, iar anterior fiul şi nepotul acestuia au fost plasaţi sub control judiciar. Totodată, Călin Georgescu este judecat separat într-un alt dosar, în care este acuzat de propagandă legionară şi promovarea în public a unor persoane condamnate pentru genocid şi crime de război.
Decizia pe care Înalta Curte urmează să o pronunţe joi va stabili dacă unul dintre cele mai mediatizate dosare penale din ultimii ani va intra în etapa judecăţii propriu-zise.
