În 2025, peste 5,2 milioane de persoane din România s-au aflat în risc de sărăcie sau excluziune socială, potrivit datelor INS. Indicatorii arată diferenţe semnificative între vârstă, gen şi regiuni. Cele mai afectate categorii au fost copiii şi vârstnicii.
În 2025, 18,4% din populaţia rezidentă a României a trăit într-o gospodărie cu venituri sub pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).
În termeni absoluţi, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie a fost de 3,468 milioane, în scădere cu 3,5% faţă de anul anterior. La nivel general, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,4%, echivalentul a aproximativ 5,2 milioane de persoane.
Indicatorul a înregistrat o uşoară scădere faţă de 2024, însă nivelul rămâne ridicat. Diferenţele sunt vizibile în funcţie de vârstă. Cele mai mari valori au fost înregistrate în rândul tinerilor de 18–24 de ani (34,2%) şi al copiilor de 0–17 ani (32,4%).
De asemenea, persoanele vârstnice de 65 de ani şi peste au avut o rată de 28,0%, ceea ce confirmă vulnerabilitatea accentuată a acestor categorii. Pe sexe, femeile au fost mai afectate decât bărbaţii, cu o rată de 29,1% faţă de 25,6%.
În plus, 16,0% dintre persoanele ocupate şi 36,5% dintre cele neocupate s-au aflat în risc de sărăcie sau excluziune socială. Un rol esenţial în reducerea incidenţei sărăciei l-au avut transferurile sociale.
Fără pensii şi alte ajutoare, aproape 44,2% din populaţie s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative, iar în cazul persoanelor vârstnice proporţia ar fi urcat la 87,9%. Deprivarea materială şi socială severă a afectat 16,8% din populaţie, adică aproximativ 3,16 milioane de persoane.
Fenomenul a fost mai accentuat în rândul copiilor şi al vârstnicilor, dar şi în gospodăriile cu venituri reduse sau cu intensitate scăzută a muncii. În 2025, 785.000 de persoane sub 65 de ani au trăit în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, ceea ce indică o utilizare scăzută a potenţialului de ocupare.
Femeile au fost uşor mai afectate decât bărbaţii în această categorie. Cele mai ridicate valori ale sărăciei sau excluziunii sociale s-au înregistrat în regiunile Sud-Est şi Sud-Vest Oltenia, în timp ce Bucureşti-Ilfov a avut cea mai scăzută incidenţă. INS arată că, în 2025, sărăcia a rămas un fenomen extins şi inegal distribuit la nivelul populaţiei.
