Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie critică proiectul noii legi a salarizării personalului bugetar, pe care îl consideră „profund viciat”. Instanţa supremă susţine că reforma ar putea afecta independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor. ICCJ cere adoptarea unei legi speciale pentru salarizarea judecătorilor şi procurorilor.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), condusă de Lia Savonea, a transmis marţi o poziţie fermă împotriva proiectului noii legi a salarizării personalului bugetar, pe care îl consideră „profund viciat” încă din faza iniţială.
Instanţa supremă susţine că forma actuală a proiectului va adânci inechităţile dintre categoriile de personal din sectorul public şi va genera efecte negative asupra sistemului judiciar.
Într-un comunicat oficial, ICCJ arată că va aştepta instalarea noului Guvern pentru a iniţia discuţii privind salarizarea din Justiţie, subliniind necesitatea unui dialog instituţional „real şi constructiv”.
„În contextul dezbaterilor privind o nouă lege a salarizării, reafirmăm preocuparea constantă pentru protejarea drepturilor şi a statutului profesional al personalului din sistemul judiciar.
În acest moment, considerăm necesară aşteptarea instalării noului Guvern, astfel încât această problemă de interes major să poată face obiectul unui dialog instituţional real şi constructiv cu factorii decidenţi. Ne exprimăm încrederea că argumentele pe care le prezentăm vor fi analizate cu responsabilitate şi deschidere.
Totodată, asigurăm colegii că vom continua să susţinem toate demersurile necesare pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acestora, utilizând toate mijloacele legale şi instituţionale aflate la dispoziţia noastră şi nu excludem recurgerea la alte forme de acţiune menite să asigure respectarea acestor drepturi, în măsura în care acest lucru se va dovedi necesar", transmite ICCJ.
În analiza sa, Instanţa supremă susţine că proiectul încalcă principii fundamentale precum egalitatea, securitatea juridică şi proporţionalitatea, dar şi separaţia puterilor în stat. ICCJ afirmă că transferul unor decizii esenţiale privind salarizarea către Guvern, fără criterii clare, ar putea afecta independenţa justiţiei.
De asemenea, instituţia consideră că magistraţii ar trebui să beneficieze de o lege specială a salarizării, în acord cu statutul constituţional al sistemului judiciar şi cu garanţia independenţei financiare.
„Încălcarea garanţiilor constituţionale ale independenţei justiţiei prin afectarea independenţei financiare a magistraţilor”, se arată în poziţia transmisă de ICCJ.
