Fondatoarea şi preşedinta Reaching Out România, ONG pentru protejarea şi reintegrarea în societate a victimelor traficului de fiinţe umane, Iana Matei, susţine că despre traficul de persoane trebuie discutat în fiecare zi, nu doar atunci când apar cazuri celebre, cum este cel al fraţilor Tate. Ea consideră că elevii, de când intră la şcoală, ar trebui să înveţe mai degrabă pericolul persoanei străine decât ecuaţii de gradul întâi.
Iana Matei a fost întrebată, luni, la Prima News, cum stă România în lupta împotriva traficului de persoane.“Suntem pe primul loc în ceea ce priveşte numărul victimelor în Uniunea Europeană. Asistenţa victimelor este foarte importantă, dar nu este suficientă, mai sunt multe măsuri care trebuie luate ca să prevenim traficul, ca să înţeleagă societatea despre ce vorbim şi să nu le mai acuze pe fete sau să întoarcă spatele şi să discutăm numai când apar aceste cazuri celebre, cazul Tate, unde abuzatorul este un om realizat să zicem şi foarte bogat, urmărit pe reţelele de socializare. Noi ar trebui să discutăm despre trafic în fiecare zi. Ar trebui să avem dezbateri pe trafic, sunt multe cauzele nu e numai una. Ar trebui să discutăm despre programul de învăţământ şi programa şcolară. Trebuie să facem educaţie copiilor în şcoală. Toată lumea vorbeşte de educaţie sexuală şi se gândeşte că vrem să învăţăm copiii cum să facă sex. Nu. Sunt mai multe lucruri pe care un copil trebuie să le ştie din clasa întâi. E mai important să îl înveţi ce înseamnă, de exemplu, pericolul persoanei străine decât ecuaţii de gradul întâi sau doi la clasa întâi, a doua. Astea se pot face mai târziu”, a explicat Iana Matei.
Ea a vorbit şi despre relaţia pe care o are cu autorităţile statului. “Au venit în control toate instituţiile abilitate. Nu e un lucru rău. Este necesară o monitorizare a acestor servicii. Dar când ai şase controale în două săptămâni înseamnă deja că nu mai poţi să lucrezi cu copiii şi ce mă deranjează cel mai mult este că de fiecare dată vin şi intervievează copiii. Copiii sunt acolo într-un loc sigur şi le spunem că e casa lor şi îi ajutăm să depăşească trauma emoţională, să ducă o viaţă normală, să se simtă protejaţi. Nu poţi face lucrul acesta când persoane din instituţiile publice vin şi se pun în faţa copiilor, pun întrebări direct la care oricum nu primeşti răspuns. Nu poţi să întrebi un copil ”Te bate doamna Iana?”. Chiar dacă îl baţi, copilul nu va spune. Există un chestionar special făcut, dacă aceste instituţii au întrebări de pus, să fie puse într-un fel în care nu traumatizează victima”, a explicat Iana Matei.Ea a precizat că la centrul pe care l-a fondat are în grijă opt fete.
