Toţi românii vor fi afectaţi de modificările fiscale, direct sau indirect! Unele alimente vor avea un preţ mai mare, tichetele de masă şi voucherele de vacanţă vor fi impozitate, iar cei mai bogaţi vor plăti în plus pentru averea lor.
Companiile se vor confrunta cu taxe şi impozite noi, iar în vizorul Executivului au intrat şi băncile, care s-ar putea trezi cu o taxă de 2% din cifra de afaceri. În schimbul tuturor acestor modificări, Guvernul vrea să crească salariul minim pe economie, la 3.300 de lei.
Doar că statul a scăpat anul acesta cheltuielile de sub control. Iar gaura bugetară, care ar fi ajuns la 50 de miliarde de lei, riscă să pună în pericol banii europeni. Iar cea mai bună sursă pentru a face rost de aceşti bani. este tot buzunarul românilor.
Creşte preţul la alimentele cu mult zahăr, la panourile fotovoltaice, dar şi la locuinţele nou construite, care se vor scumpi cu câteva mii de euro, cel puţin. Cei bogaţi vor plăti 0,3% din valoarea imobilelor mai scumpe de 500.000 de euro pe care le deţin, dar şi din valoarea maşinilor mai scumpe de 75.000 euro sub forma de impozit. Concertele, festivalurile şi biletele la teatru sau cinema se vor scumpi cu cel puţin 4%.
La fel se întâmplă şi cu alimentele bio sau tradiţionale. Cât despre beneficiile angajaţilor, Guvernul va majora tichetele de masă şi voucherele de vacanţă, dar românii nu vor simţi un ban în plus în buzunar, pentru că angajatorii vor plăti 10% la asigurările sociale din valoarea lor.
Însă marea panică este în rândul companiilor care vor fi asaltate de o mulţime de modificări fiscale. Cele cu venituri de peste 50 milioane de euro vor plăti 1% din cifra de afaceri sub forma de impozit. La fel şi băncile, dar fără vreun prag. Sute de mii de angajaţi din IT, construcţii şi agricultură îşi vor pierde beneficiile salariale.
În plus, parlamentarii PSD au încercat, din nou, să pună mâna pe banii celor 8 milioane de români care cotizează la pilonul II de pensii. Aceştia au depus un amendament prin care se elimina obligativitatea aderării la pilonul II, iar participanţii actuali trebuia să ceară în scris că vor să rămână în sistem. După discuţii aprinse în coaliţie, amendamentul nu a mai fost asumat.
Însă sunt alte amendamente care se discută în continuare. Unul dintre ele, foarte important, este creşterea impozitului pe cifra de afaceri a băncilor, de la 1% cât era iniţial, la 2%, pentru următorii doi ani: 2024 şi 2025. Consultanţii financiari spun că teama românilor care se gândesc acum dacă li se vor scumpi creditele este justificată. Printr-un alt amendament s-ar putesa introduce o nouă taxă pentru sectorul de petrol şi gaze, de 0,5% din cifra de afaceri.
În tot acest timp, România a rămas cu una dintre cele mai ridicate inflaţii la nivel european, de aproape 10%, iar puterea de cumpărare a românilor scade pe zi ce trece. În acest context, executivul vrea să adopte o hotărâre de guvern pentru creşterea salariului minim pe economie, de la 3.000 de lei, la 3.300 de lei.
