Grecia a amânat adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancţiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, invocând impactul pe care noile măsuri l-ar avea asupra unei importante companii elene de transport maritim. Decizia a întârziat negocierile de la Bruxelles şi a redeschis dezbaterea privind echilibrul dintre interesele economice şi politica de sancţiuni.
Grecia a blocat temporar aprobarea unei noi runde de sancţiuni europene împotriva Rusiei, după ce a cerut eliminarea unei măsuri care vizează transportul gazelor naturale lichefiate ruseşti către state din afara Uniunii Europene.
Potrivit informaţiilor publicate de Financial Times, Atena şi-a motivat poziţia prin efectele pe care interdicţia le-ar avea asupra Dynagas, companie de transport maritim controlată de omul de afaceri George Prokopiou.
Noua măsură propusă de Bruxelles ar afecta direct activitatea companiei, specializată în transportul gazului natural lichefiat de la terminalul Yamal LNG din regiunea arctică a Rusiei.
Dynagas operează o flotă de 27 de nave pentru transportul gazelor, dintre care o parte sunt nave de tip Arc7, construite special pentru navigaţia în condiţiile extreme din Oceanul Arctic.
Obiecţia Greciei a amânat cu cel puţin o săptămână adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei. În acelaşi timp, au fost întârziate şi alte măsuri care vizau sectorul bancar, reţelele de criptomonede şi companii din industria militară rusă.
Negocierile au afectat şi mecanismul european de plafonare a preţului petrolului rusesc. Diplomaţii au decis o prelungire temporară a actualului plafon de 44,10 dolari pe baril pentru a evita o modificare automată care ar fi putut aduce venituri suplimentare importante Rusiei, în contextul creşterii cotaţiilor internaţionale ale petrolului.
Potrivit datelor analizate de Financial Times, Dynagas a transportat în prima parte a anului 2025 peste 10 milioane de tone de GNL rusesc, folosind 11 nave care au efectuat 144 de curse.
Grecia susţine că aceste nave, proiectate exclusiv pentru exploatarea rutelor arctice, nu pot fi utilizate eficient în alte zone, iar interdicţia le-ar reduce drastic valoarea şi ar putea forţa compania să le vândă unor operatori din afara Occidentului.
George Prokopiou controlează şi Dynacom, una dintre cele mai active companii maritime elene în transportul petrolului rusesc. În ultimii trei ani, aceasta a obţinut venituri de sute de milioane de dolari din acest sector şi s-a remarcat inclusiv prin menţinerea operaţiunilor în zone considerate cu risc ridicat, precum Strâmtoarea Ormuz.
Blocajul creat de Atena evidenţiază dificultatea cu care Uniunea Europeană încearcă să menţină unitatea statelor membre în privinţa sancţiunilor împotriva Rusiei, în condiţiile în care interesele economice naţionale continuă să influenţeze negocierile de la Bruxelles.
