Doi suspecţi au compărut în faţa unui tribunal olandez fiind acuzaţi că au furat un coif antic românesc din aur, într-un jaf cu exploziv intens mediatizat în Ţările de Jos, care a stârnit indignare în România, transmite AFP.
În pofida unei operaţiuni poliţieneşti de amploare şi a unei tentative de cumpărare de către agenţi sub acoperire, Coiful de Aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., încă nu a fost găsit, scrie Agerpres.
Furtul a fost comis în ianuarie, când hoţii înarmaţi cu exploziv au pătruns în Muzeul Drents şi au spart vitrinele pentru a fura coiful şi trei brăţări din aur.
Aceste comori arheologice fuseseră împrumutate de la Muzeului Naţional de Artă a României (MNIR). Directorul instituţiei a fost demis rapid pentru decizia sa de a împrumuta aceste artefacte, notează AFP.
Doi bărbaţi, Douglas Chesley W., în vârstă de 36 de ani, şi Bernhard Z., în vârstă de 35 de ani, au compărut în faţa tribunalului din Assen, în nordul ţării, pentru o primă audiere.
Procuratura a declarat că deţine 'o multitudine de dovezi' care îi asociază cu acest jaf pe cei doi bărbaţi şi pe un alt complice.
Autorităţile au găsit haine folosite care prezentau urme de ADN de la suspecţi şi cioburi de sticlă despre care cred că provin de la spargerea geamurilor şi vitrinelor muzeului.
Procuratura a declarat că 'presupune' că obiectele din aur nu au fost topite şi că principalii suspecţi sunt încă în posesia lor.
Ambii suspecţi au păstrat tăcerea în instanţă. Sub presiunea puternică a României, autorităţile olandeze au încercat în repetate rânduri să-i convingă să mărturisească unde se află ascunse obiectele, potrivit AFP.
Poliţia i-a propus chiar unuia dintre suspecţi reducerea la jumătate a pedepsei dacă dezvăluia locaţia coifului, însă fără niciun rezultat.
Un agent sub acoperire care s-a dat drept infractor i-ar fi oferit unui alt suspect 400.000 de euro pentru a-i spune unde era ascunsă prada.
Poliţia oferă o recompensă de 100.000 de euro pentru informaţii care conduc la recuperarea coifului.
Reacţionând la acest furt, premierul român de la acea vreme, Marcel Ciolacu, s-a declarat 'revoltat de furtul unor obiecte inestimabile' declarând că era luată în calcul o solicitare de 'daune fără precedent'.
